Sunday, October 30, 2011

Primăvara neagră

Şi acum îmi iau rămas bun de la voi şi de la cetatea voastră sfântă. Merg acum să mă aşez pe culmea muntelui şi să aştept încă 10000 de aniîn timp ce voi luptaţi să vă ridicaţi în lumină. Aş dori ca măcar în seara aceasta să faceţi lămpile mai mici, să daţi difuzoarele mai încet- În această seară mi'ar plăcea să meditez în pace şi linişte. Aş vrea să uit câteva clipe că mişunaţi în preajmă în fagurele vostru de 15 cenţi.
N'aveţi decât ca mâine să vă distrugeţi lumea. N+aveţi decât să cântaţi în Paradis, deasupra ruinelor fumegînde ale oraşelor voastre. Dar astă seară mi'ar plâcea să mă gândesc la un singur om - un individ singur, un om fără nume şi ţară, un om pe care îl respect pentru că n'are nimic în comun cu voi - EU ÎNSUMI. Astă seară voi medita la cel care sunt eu.

-ultima pagină a romanului 'Primăvara Neagră' de Henry Miller

Saturday, October 22, 2011

vestul va plati...

Moartea jalnica a lui Gaddafi pare o noua victorie a unei alte revolutii fabricate de NATO, ONU&friends. Dar, un tip din Biblie zicea ca ti se va masura dupa masura cu care ai masurat. Sper ca Vestul va da si el, 'masura' lui de sange, ca l-a tot varsat pe-al altor popoare manjind idealul libertatii cu toate porcariile pe care le vand in malluri si supermarketuri si cu minciunile pe care le propaga in media de pe intregul glob! http://www.bbc.co.uk/news/worl​d-africa-12688033

Wednesday, October 12, 2011

romanta intre doua trenuri - o gara in doi

eu, radu 3 ani si cateva gari... gara de nord mai intai si in principal. cand m-a aruncat in fantana din fata garii... cand m-am indragostit de el...apoi am fost la iasi,dar impreuna am mers doar la intors, pana la buzau, unde eu am coborat. apoi, am fost cu el la politie si l-am rugat sa vina cu mine la gara; am mancat la mec, a mai stat putin si a plecat, si am ramas mai mult de o ora sa astept trenul. au fost apoi datile numeroase cand el a plecat la chisinau si, chit ca nu-l conduceam la gara, ne luam ramas bun in preajma cladirii cfr. ah, si odata, cand s-a intors injunghiat in genunchi de la chisinau, a venit sontac-sontac sa ma conduca la tren... ma rog, eram deja in tren cand l-am vazut alergand schiopatat... si cand l-am tinut pe banca in frig in costinesti in dimineata cand eu am plecat cu trenul de 6 iar el a ramas si nu ne-am zis nici 'pa'... pentru ca ultimele 2 dati sa ne intalnim in fata fantanii - el a propus ( sa fie un gest romantic?).de fiecare data a intarziat mult. o data am stat poate 5 minute la fantana iar el a plecat apoi la tren,; ultima oara l-am condus la peron si am avut, poate, jumatate de ora impreuna... era si pisoiul cel mic si negru, abia ce-l luasem. atunci mi-a dat cd-ul cu trupa lui sergiu de la chisinau. si m-a tinut in brate asa frumos, si m-a mangaiat pe cap si pe urechea dreapta, ah si apoi statea cu capul usor aplecat si buzele, parca usor tuguiate- ca pentru un sarut... pe care nu i l-am dat. ah, si a asteptat sa plece trenul pentru a urca din fuga... si a ramas in usa pana trenul e disaprut din raza mea vizuala... si mi-e dor de el, si nu stiu in ce gara ne vom intalni si cat de curand...



Ne mâncăm unii unii pe alţii
numai din foame
din adoraţie
din structură
din amor.
N-are importanţă.
Noi suntem ceea ce suntem,
adică frumoşi.

Saturday, September 17, 2011

destin?

m-am nascut in aceeasi zi cu Nicolae Iorga... ne despart doar 108 ani.

http://www.youtube.com/watch?v=fyzVRziXpd0


Poemul a fost gasit pe biroul lui Iorga. Ultima lui scriere, produsa probabil in ajunul asasinatului. Tocmai am citit ca asasinul 'legionar' facea parte dintr-o factiune disidenta a Garzii si ca Zelea nu ar fi ordonat uciderea lui. Iar asasinul era defapt un spion stalinist al carui scop era sa compromita si sa dezbine miscarea legionara. Cine paote sti...

Brad bătrân

Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:

"O, voi ce-n soare cald trăiţi
Şi aţi răpus strămoşul nostru
Să nu vă strice rostul vostru,
De ce sunteţi aşa grăbiţi?

În anii mulţi cât el a fost
De-a lungul ceasurilor grele,
Sub paza crăcilor rebele,
Mulţi şi-au aflat un adăpost.

Moşneagul, stând pe culme drept,
A fost la drum o călăuză
Şi-n vreme aspră şi hursuză
El cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu,
Ci mort, acuma când se duce,
Ce alta poate-a vă aduce
Decât doar încă un sicriu?"

Wednesday, September 14, 2011

libertatea in viziunea mea proprie

Henry Miller e un profet

n-am terminat inca primavara neagra pe care o citesc pe apucate, cand sunt la R.
m-a fascinat scrierea lui si inca de la primele pagini mi-am notat paragrafe intregi dintre cele care mi s-au parit geniale. sunt multe astfel de pasaje.
ce m-a frapat la acest scriitor, initial, a fost cat de vizionar a putut fi. sunt numeroase pasaje care depasesc limita coincidnetei cum ar fi unul care spune despre ciuperca otravita pe care America o arunca asupra lumii - cartea fiind scrisa si publicata cu cativa ani ianinte de folosirea primei bombe atomice!!!! Am fost socata. Exemple ar mai fi, dar nu le-am retinut.

dincolo de toate astea am ramas in minte cu ideea ca tipul e atat de CAPRICORN. voi astia care nu credeti in horoscop...pfff... ma regaseam pe mine in ce a scris, dar nu ca in alte scrieri, ci ca in scrierile mele! ca in gandurile mele.
il vad pe miller ca pe un sociopat iubitor de oameni - dar de undeva de la o distanta pe care nu mai un supraom o poate avea. genul/geniul care iubeste omul, il iarta pentru toate, dar trebuie sa-l condamne. pentrru ca asta inseamna sa fii drept. uneori, pedeapsa e cea mai mare dreptate si cel mai mare bine pe care il poti face unei omeniri abrutizate, mintite si manipulate de la nastere.
iata, de exemplu descrierea pe care o face unei matusi nebune pe care o adora pentru nevinovatia sa dar pe care e nevoit, la cererea rudelor, sa o duca chiar el la ospiciu. povestea acestei matusi spune multe despre omul care a fost acest scriitor. si nu, nu e o opera de ficitune, el insusi marturiseste ca e biografica si ca el cauta sa pronunte adevarul, nu sa faca literatura. - si asta as vrea si eu sa fac. sa scriu/descriu parti din viata, din realitatea pe care o traiesc, pe care o simt si miros, mai degraba decat cea pe care mi-o imaginez. oricum, acum nu am timp sa-mi imaginez alte lumi, cea in care ma-nvart imi ocupa cam tot timpul disponibil.

(va continua)
"Richard a fost un fiu rau, un sot rau si un rege si mai rau. A fost, in schimb, un soldat splendid!". un cronicar despre Regele Inima de Leu.
Regele despre Londra: 'as vinde-o daca as gasi un cumparator...' - din pacate, nu s-a oferit nimeni.

Tuesday, September 13, 2011

jenati de apartenenta proprie


Romania e o stare de spirit, o atmosfera. Romaneste se simte, nu poti descrie asta.
Cel nemultumit de tara sa, cel care reneaga romanul din el, se reneaga pe sine si este in fapt, un om nemultumit de sine, de el si apropiatii sau. Acest om isi generalizeaza nemultumirea la intreaga tara in care se afla.
Am un prieten care studiaza si lucreaza la o universitate de top din Franta, mai precis Lyon. Omul uraste francezii, nu-i suporta. Pentru ca nu s-a adaptat el la viata de acolo, ii e dor de casa, nu prea are preiteni acolo, si aia care sunt, sunt romani.
Cu exemplul de mai sus vreau sa demonstrez urmatoarele: romanii care zic ca romanii fura, cersesc, sunt ultimii oameni - stiu ei ce zic. Drace, doar se cunosc pe ei insisi, nu? Oamenii aia nu au prieteni, nu au o familie prea draga - pentru ca tre sa fim constienti - cand cineva zice TARA ASTA E DE CACAT se baga pe sine si pe ai lui in aceasta oala imputita! sa te vad daca ai contraargument la asta, bai!

Eu tin la tara asta. De la bun inceput am tinut. Mi se pare o atitudine - nu normala, normal e ceva artificial, ceva diferit pentru fiecare - normal depinde de o scara de valori etc - repet, mi se pare o atitudine NATURALA! Asa cum o maimuta ecuatoriala isi iubeste jungla ecuatoriala si nu da doi bani pe savana in care colcaie hienele, si viceversa - eu imi iubesc tara pentru ca este natural. si brutele cu care m-am certat aici sunt niste produsi artificiali ai unui secol artificial, urmasul si mai putin demn al secolului XX, ingratul care a urmat secolului natiunilor.
In continuarea rationamentului din paragraful 2: tin la tara asta pentru ca e:
1. A MEA!
2. pentru ca aici sunt oamenii pe care ii iubesc si care ma iubesc; oameni care merita tot respectul, cu toate ca, din cauza unor ingrati ca acestia din cauza carora sunt nevoita sa scriu aceste randuri, nu-l prea primesc!
3. frumoasa, plina de mistere si contradictii
4. are un trecut bogat, tmultuos si inca ascuns cu bna stiinta de mai-mari (niste oameni mici rau, in fapt)
5. iubesc dreptatea si nedreptatitii, iar tara mea e foarte nedreptatita
6. faptul ca ma-m nascut aici imi da motive sa lupt; m-am nascut o luptatoare si nu cred ca te poate pregati mai mult de succes decat o viata grea. cel putin o viata grea ar trebui sa te invete si sa fii recunoscator... divaghez ...
7. un taram in care spiritul, chiar si in secolul 21, se mentine viu si oamenii sunt impetuosi nu simple marionete cuminti si ordonate. pentru ca eu, draga cititorule, prefer o mizerie sincera si o bucurie murdara in fata unei ordini impuse si a lipsei de vointa. prefer romanul incapatanat cu multele sale sarbatori legale in locul unui robotel silitor si dedicat muncii pentur ca efectiv - saracu' n-are imaginatia de a se bucura de vioata in felul sau - bun sau rau!



Scriu acestea pentru ca demult era cazul sa o fac. Dar azi am auzit un fragment dintr-o emisiune de pe postul EuropaFM in care moderatorul aborda jignirea adusa noua, romanilor, de catre nush ce post frantuz, si cerea ascultatorilor sa ii spuna care sunt calitatile noastre ca popor. Dupa ce am ascultat 3 astfel de "romani" - dintre care unul avea accent de ungur - cum zic ca nu prea avem calitati, ca nu le vine nimic in minte, ca are dreptate francezii... mi-a picat mancarea rau si am inchis radioul (eu ascult radio de obicei in bucatarie).
ca sa ma exprim foarte romaneste,(nu e chiar asa o mare rusine sa recunosc ca suntem cei mai tari la injuraturi, ca deh, avem imaginatie!): ma, dobitocilor! voi ce dracu' oti fi? pui de tatari? urmasii turcilor, grecilor, hunilor, maghiarilor, rusilor, nemtilor care au trecut p-aici si-au facut mai degraba prapad??? Voi nu sunteti hoti, lenesi, trantori, tigani etc... Voi sunteti untermenchen, nu-i asa? hai, ca v-oti fi gandit ca am zis ceva de bine intr-o limba straina... suna bine, daca e cuvant strain, mai ales daca nu-l intelegi... Da, ma, sunteti UNTERMENCHEN pentru ca aveti obraznicia sa va renegati obarsia si stramosii care au luptat si murit pentru ca voi sa aveti LIBERTATEA sa va faceti de ras tara! LEPRE NERECUNOSCATOARE! pupati in fund strainii si veti primi ceea ce merita orice tradator - dispretul!

Monday, August 01, 2011

Insolatie

nu vreau sa ma plang de cum pun unii nume de piete unor banci si le gasesti la alte piete (cum e ING Unirii care se gaseste la Piata Alba Iulia). Important e ca, pentru prima oara mi-am folosit primul cont si am extras bani din el. cu toate ca urasc bancile, nu stiu de ce, ma bucur ca un copil ca am facut-o si pe asta: am restras bani din cont. na, copiii, tot copii... :)
Faza e ca, am cheltuit tot banii, ca o bogatasa m-am dus direct la shopping apoi, ca deh, sunt fata, si daca mi-e rau sau sunt suparata, faza cu cheltuitul e ca un leac.
dar nu v-am zis esentialul, am plecat in pijama de acasa. ma gandeam ca nu stau mult, gen, dar vorba aia, socoteala de acasa...
si da, aveam niste pantaloni cu tweety, vechi de cand lumea, si un tricou alb cu dungi verzi, trocoul familiei - purtat de 2 matusi, un var, un frate... parca mai tine cineva socoteala? da, eu ma simteam super asa, numa ca pantalonii, fiind vechi rau, aveau elasticul slabit si.. uhm cand fugeam la trecerea de pietoni trebuia sa-i tin sa nu-mi cada :D
si da, intru eu la kfc, comand acolo de zile mari, sandvichuri, mojito, sos de usturoi. uhm, nu mai mananc acolo, ever, asta-i calr, aia chair nu e mancare sanatoasa. si api, intru in primul magazin fancy, bershka aprca ii zicea, sa vad care-i treaba cu promotiile de 80%. mi-am laut un pulover de urs la 30 de lei. nu zic cum se uitau casierul si vanzatoarele la mine. io nici nu-i priveam, ma uitam la haine ca si cum as fi fost gata sa cumpar tot magazinul, cu al meu mojito in mana.
buuun, acolo a fsot ok. dar cand am intrat la douglas sa ma uit la aprfumuri, pff, gardienii erau numa cu ochii pe mine. nijte badarani, frate! gen, eu eram acolo, moarta de insolatie si ei se gandeau ca fix eu, in pijama, am venit la furat???? am cumparat un strugurel pe care scrie 'bad girl' - 15 ron, pff, cam mult, recunosc, dar na... de fancy asa...
mi-am laut si o carte, luni de fiere, si tigari si lapte cu cacao din ala buuun, si pene de pau... si am cam lichidat banii scosi; dar nu imi pasa, m-am simtit mai bine si m-am rasfatat! ca merit! si ca, daca nu o fac eu, nimeni nu o face:(

Tuesday, July 19, 2011

This is wRong

Things connect beyond my control, beyond my understanding and beyond my will - but strangelly, the way things go they seem to satisfy my will. But it's too much going on in such little time and i don't get to see what exactly is what i do and i don't get to realise what exactly do i feel and who are all this people that i meet each and every day. And why is it that in just one week i've meet so many people that opened their hearts to me. And then i did the same... And it's not like me to do the same...



He said this is wrong and i laughed at him. I didn't believe it was so - or just didn't care. Now i think it was wrong, but i don't regrete.

Wednesday, October 20, 2010

golul si inertia. plictiseala si impulsurile slabe. viata ca un teatru trist. roluri proaste pe care le jucam pentru ca e mai usor decat sa impingem barierele spre altceva.
ceva mai mult... ceva mai mult? dar ce?
altundeva. dar unde?
sa ne autodepaseim, sa ne autodepasim! sa pasim spre noi. sau macar pe aleile cu frunze rosii, ude.


iar nu am spus nimic.

Tuesday, October 12, 2010

prin camin

'mie mi se pare degeaba' spune Cruella referindu-se la blogul meu si revine la desenele ei cu pesti koy. caut in mintea mea ce sa-i raspund. tot ce pot sa scot e: 'bine, ba, da' si mie mi se pare ca tatuajele sunt degeaba'.
mi-am luat o carte de gramatica limbii ruse. e destul de arida, dar a fost ieftina, mai ieftina decat un pachet de tigari.
cand citesc o piesa de teatru sau despre teatru vad lucrurile intr-un fel aparte, un fel pe care nu l-am regasit la niciunul din profesorii mei. anumite sentimente sunt comune... dar ansamblul! detaliile! ultima idee pe care am auzit-o despre teatru de la una din profele mele noi a fost ca 'nu va vom spune ca teatrul e ca un templu, dar puteti sa-l considerati o unitate militara. aici doar executati ordine, nu discutati.' abordarea este corecta pentru incepatori, dar nu stiu... poate imi permit eu prea multe cu persoana mea si nu ma consider incepatoare. oricum, imi place sa ma supun intr-un cadru organizat, sa-mi testez limitele prin limite. am nevoie de disciplina si stiu asta. nu pentru ca nu as fi o persoana disciplinata ci pentru ca viata mea e un haos care uneori imi scapa din maini iar alteori ma enervez eu si arunc haturile. si dup-aia tot io tre sa alerg, sa prin caii si sa-i inham la loc.

quality time

those were the sleepy horses.


Monday, October 04, 2010

ma fac ca scriu

a venit toamna. la mine e insa iarna. sunt singura in frig. in jur sunt uneori oameni de zapada. unii dintre ei imi sunt simpatici. dar, mai devreme s-au mai tarziu ei se topesc. deci, ce folos? sunt doar eu. vant si inghet. si asa a fost mereu: iarna, cateodata toamna (atunci cand doar meditez la chestii si nu cad in depresie). doar cateva zile din totalul anilor au fost primavaratice. vreo 7 au fost de vara.
da, e iarna... si focul palpie doar. nu e momentul sa arda in adevaratul sens al cuvantului. pentru ca ar incendia totul - iar deocamdata 'totul'e mai nimic. nu vreau sa ard o cabanuta cu focul meu ci sa transform in cenusa un intreg palat, o cetate, suflete, idei! pe barba barbosului!
mediocru mai scriu acum. ideea asta sta bine pe hartie undeva in agenda mea. da'nu am chef acuma sa fac transcrieri. dicteu automat ca de obicei pe blog. de data asta, ca o exceptie, e prost.



dar am facut si ceva realizari zilele astea cu ocazia workshopurilor de teatru. am descoperit clovnul din mine. l-am descoperit si pe arlechino in mine... aaa?...

Tuesday, September 28, 2010

zveri



toate problemele inghesuite in mintea mea imi provoaca greata:

1.pff
2.pff
3.pff
4.R...
5.teama de o ratare absoluta
6.sentimentul de singulara singuratate
7.m-am ingrasat
8.nu mai sunt eu. uneori sunt tot ceea ce vad / vor ceilalti sa vada. sunt tot ceea ce pot fi mai rau. cum zicea Cheloo Iti ramane doar sa te razbuni pe tine
Caci e mai usor sa fi rau cand vrei sa fi bun si n-ai cu cine ['fericit']
9.detalii mai mult sau mai putin importante
10.facultatea. pe care oricat de mult as incerca sa o fac o prioritate ajung mereu sa o las la urma...
11.limba rusa de care nu m-am mai atins de vreo 2 luni (decat cand ascultam 'Zveri' de la Nautilus)
nu am cu cine sa vorbesc despre lucrurile astea asa ca le pun pe blog. Fiend doarme acum... si oricum, m-am saturat sa vorbesc cu prietenii ( si cu oricine intreaba, uneori) despre astfel de chestii; vad in privirea lor un amestec ciudat de compasiune, plictiseala si acel ' si eu ce sa-ti fac?! n-am cum sa te ajut ' ... si mi-e sila de mine, de toata situatia asta de rahat si de ideea de a starni cuiva compasiune ( ca sa nu zic 'mila' - grotesc cuvant!)
=>mi-e sila ca probabil starnesc mila celor din jur
=>mi-e sila ca cei care nu ma cunosc cred ca am un aer de superioritate
=>mi-e sila ca sunt considerata elitista - de parca asta ar fi un lucru rau (nu e. sunt doar un om cu principii si idealuri. am tras mereu de mine chiar si atunci cand nu puteam asa ca nu-mi veni sa-mi psui ca as fi putut face lucrurile mai bine when you haven't been in my shoes - btw, my black converse are old, ruggy and always dirty)
=> mi-e sila ca sigur maine va fi mai greu iar eu nu stiu pana unde am sa mai cad si cat am sa mai pot sa ma ridic
=>mi-e sila cand stiu ca sunt un diamant ingropat in gunoi - poti sa interpretezi asta cum vrei daca esti tampit. dar e doar un alt adevar care nu serveste la nimic.
=>mi-e sila de medioritatea pe care parca o aud batand la usa pentru a-mi alunga sperantele desarte de homo novus
=>mi-e sila ca nu pot sa arat cum imi place fara ca tot tramvaiul sa se uite la mine si sa comenteze (ok, la inceput era amuzant, dar acum ca mi-a mai crescut parul si dupa o luna de show cotidian pana si 'performerii' ca mine se plictisesc)
MI-E SILA! MI-E SILA! MI-E SILA!
=>mi-e sila de cosmarurile teribile pe care le am in ultimele luni
=>mi-e sila de ceea ce visez cu ochii deschisi, de locurile perfecte din mintea mea care ma fac sa ma intreb daca mai are vreo importanta ce fac in realitatea asta unde oricat de mult m-as stradui nu-mi iese bine

iar Spike

da nu e ce vreau sa fac
eu am alte planuri in cap
n`am ajuns cu ele aici doar sa se faca praf
oare unde`am gresit?
oare ce sa`ntamplat?
o fi fost ceva ce`a trebuit sa`nvat si mi`a scapat?


da si tu stii ca`i exact cum o zic
ai uitat ca`ntre timp viata te`a mai ingropat umpic
visele de`atunci nu`ti ajuta la nimic
si vrei macar pentru o clipa sa te`ntorci in timp [ niciodata ]

Poți să'ntinzi o mana, sau sa privești cu ura
Senzația e dura, când ma scufund în liniște pura
Oricât de mult ar suna a tragedie
Pot sa ţi'o spun ca pe o gluma sau ca pe o poezie
Intens. Priveşte'ma cu interes adânc în ochi
Sa vezi, răbdarea cu care ma uit fix așteptând sa crapi.
Probleme care vreau sa le'ngrop când dorm
Ma trezesc brutal, dimineața când sunt rupt de somn
Şi'mi aduc aminte de mine și printre cuvinte
Întreb in fata oglinzii "Ia zi, cine pe cine minte?"
Nu vreau sa par asa depășit ca tine

Versuri Spike - Amintiri (corect)
de pe http://www.versuri.ro
Dar păcat ca tu ești eu, si n'are cum să'mi para bine
Nu'mi amintesc nimic, nimic asta înseamna
Nu ca nu'mi aduc aminte, doar ca nu vreau, ma
Vreau sa trăiesc cu gându', ca mâine e maine, știi
Şi sper sa treacă mai repede ca azi. Ma p.ş pe ea de zi.
N'am sa fug de'acasa, știu ca asta vreți, pe bune.
Am sa stau pe capu vostru, pana va umplu de spume
Ca nu sunt bou debarcat din arca lu' Noe
Dacă ma găsești pe o insula pustie, am plecat de buna voie.

Nimeni nu vrea sa spună, nici în rău nici în gluma
Faptul ca uneori numai găsesc scăpare
Când se'aduna chestii care te marchează
Si pana la urma, ii tragi după tine
Pe toți care'ti întind o mana. [amintiri]

Monday, September 27, 2010

aceluiasi

(Reflex 108)
Prea repede uităm ce-aveam în gând,
Sub apăsarea vorbelor de rând!
Nici nu mă strigi de tot, nici nu mă laşi...
E-atâta ezitare între paşi.
Prea repede uităm ce-aveam de spus -
Un zbor în minus, o cădere în plus...
La tine-i vară şi la mine-i frig,
Nici nu te las de tot, nici nu te strig.

autor: George Tarnea

V.Z.B

these past weeks have been a sort of highschool revival only that sometimes it seems more awesome whilst other times it is a lot shittier. i mean, the feeling of riotish teens and that holy friendship things is still on, but it is stronger.
so, what does growing old really mean? cuz for us it's just like being little kids on an island full of dangers and cruel situations - a place where people seem to always disappoint, betray or just mistake you for something else.
that inuendo waz a bit too long... deal is i'm waiting for Zagga, Bubu and ( especially) Veve to come back from shopping so we can start prepare a tiramisu cake and laugh like we do everytime we meet in the kitchen and smoke some cigarettes.it's actually very cute in a way... *big shinny smile*
the only problem is i have yet another cheap shitty job and don't have time for much.
the other very awesome thing (except for friends) is that i have THEATRE! i have ART! and tomorrow i star my acting classes! hurray!!!

until then, we cook cookie! :D

Wednesday, September 22, 2010

dedicat tuturor celor care considera tara mea o tara de cacat

ok. doar pentru ca 9500 de oameni au protestat nu inseamna ca ei reprezinta acest popor. pe mine nu ma reprezinta deloc. protestati alaturi de liderii vostrii sindicali care sunt la fel de jmecheri ca si cei impotriva carora va azmut. imi faceti greata! mase de manevra ati fost si ati evoluat doar pana la statutul de mase de sacrificiu. imi pare rau, poate pentru ca mi-am sustinut prea des optiunile politice si multi stiu pe cine am votat... dar nu depsre asta este vorba.
am mai zis si repet: O TARA CA A NOASTRA NU POATE IESI DINTR-O CRIZA MONDIALA CA PRIN FARMEC LA SCHIMBAREA GUVERNULUI. culoarea politica a regimului din Romania nu a influentat in vreun fel criza mondiala, deci,ba, mioriticilor, criza ca in care va situati nu este determinata de guvern ci de idiotenia care va caracterizeaza (si care caracterizeaza populatia globala indiferent de regimul politic particular).
celor carora nu le place aceasta tara le recomand cu caldura SA SE DUCA IN SPANIA, IN ITALIA, IN SUA - SA PLECE! sa va vad acolo, ma!
... da' nu plecati voi, ma. nu plecati, ca sunteti lenesi, sau nu va adaptati repede etc. asa ca ramaneti aici. ca sa va plangeti. sa ziceti ca e o tara de cacat. fara sa recunoasteti ca in alta nu ati fi tolerati asa cum sunteti: neghiobi.
vorba ceea: unde esti tu, TEPES doamne, ca punand mana pe ei
sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei? (citat din memorie)
acuma, pa bune, urasc generalizarile, da' de exemplare din astea ma lovesc zilnic (oi fi eu ghinionista sau chiar asa sunt majoritatea ...)smintiti si misei. huo!

1. FA TU CEVA BUN SI ABIA APOI COMENTEAZA!
2. NU CRITICA CE NU AI FI CABABIL SA FACI TU INSUTI
3. FII TU BUN, BA, SI ABIA APOI CRITICA-L PE 'ALA RAU' DE LANGA TINE
4. UITA-TE IN OGLINDA. DA-O DRACU' DE TREABA, TIE NU TI-E JENA CU PERSOANA TA?!


PS: eu in 89 aveam cateva luni. voi nu aveti nicio scuza!
... in schimb aveti pretentia ca ati schimbat un regim prost, de lipsa de libertate cu unul democratic si net superior. mi-e sila de voi. sunteti doar de umplutura. sincera sa fiu, habar nu am de ce existati pe lume. probabil doar pentru ca cei care detin puterea, controlul sa aiba ce supune si manevra - ca daca ar vrea, v-ar anihila ca pe moliile din reclama la raid. trust me on this. it doesn't even take too much. da' le place sa va chinuie si baga tot felul de legi care va ingradesc si pun norme de diverse chestii cum e cel pentru alimente care practic interzice nush cate remedii naturiste si faze de genu.
ba, oscilez intre mila, dispret si indiferenta cand va vad, cand ma atingeti pe strada accidental sau nu, cand va luati de felul in care-mi arata parul sau hainele. cand va vad asa meschini si mici cum sunteti. cand va vad ca tocmai voi incercati sa imi dati mie lectii. cand va vad ca nu aveti idee ce e onoarea, sinceritatea sau respectul - dar toti, absolut toti incercati sa ma invatati ce e bunul-simt. ba, ma pish pe bunul-simt. pentru ca, repet, nu are nimic in comun nici cu binele, nici cu sentimentele. deci tu da-i inainte ca n-am bun-simt, chiar nu ma supar. 'bine, ca ai tu, amice! sa-ti fie de bine!' cand va vad atat de inutili, de superficiali si artificiali; atat de impotriva naturii si a frumosului. atat de indoleti si infatuati incat pana si cel mai retardat dintre voi are un grad de aroganta.
ahhh, pe bune, ma, plecati din tara asta. pelcatii cu totii care nu va simtiti bine aici. poate ca vom ramane putini, dar vom ramane aia bunii zic io.