Primăvara neagră

Şi acum îmi iau rămas bun de la voi şi de la cetatea voastră sfântă. Merg acum să mă aşez pe culmea muntelui şi să aştept încă 10000 de aniîn timp ce voi luptaţi să vă ridicaţi în lumină. Aş dori ca măcar în seara aceasta să faceţi lămpile mai mici, să daţi difuzoarele mai încet- În această seară mi'ar plăcea să meditez în pace şi linişte. Aş vrea să uit câteva clipe că mişunaţi în preajmă în fagurele vostru de 15 cenţi.
N'aveţi decât ca mâine să vă distrugeţi lumea. N+aveţi decât să cântaţi în Paradis, deasupra ruinelor fumegînde ale oraşelor voastre. Dar astă seară mi'ar plâcea să mă gândesc la un singur om - un individ singur, un om fără nume şi ţară, un om pe care îl respect pentru că n'are nimic în comun cu voi - EU ÎNSUMI. Astă seară voi medita la cel care sunt eu.

-ultima pagină a romanului 'Primăvara Neagră' de Henry Miller

vestul va plati...

Moartea jalnica a lui Gaddafi pare o noua victorie a unei alte revolutii fabricate de NATO, ONU&friends. Dar, un tip din Biblie zicea ca ti se va masura dupa masura cu care ai masurat. Sper ca Vestul va da si el, 'masura' lui de sange, ca l-a tot varsat pe-al altor popoare manjind idealul libertatii cu toate porcariile pe care le vand in malluri si supermarketuri si cu minciunile pe care le propaga in media de pe intregul glob! http://www.bbc.co.uk/news/worl​d-africa-12688033

destin?

m-am nascut in aceeasi zi cu Nicolae Iorga... ne despart doar 108 ani.

http://www.youtube.com/watch?v=fyzVRziXpd0


Poemul a fost gasit pe biroul lui Iorga. Ultima lui scriere, produsa probabil in ajunul asasinatului. Tocmai am citit ca asasinul 'legionar' facea parte dintr-o factiune disidenta a Garzii si ca Zelea nu ar fi ordonat uciderea lui. Iar asasinul era defapt un spion stalinist al carui scop era sa compromita si sa dezbine miscarea legionara. Cine paote sti...

Brad bătrân

Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:

"O, voi ce-n soare cald trăiţi
Şi aţi răpus strămoşul nostru
Să nu vă strice rostul vostru,
De ce sunteţi aşa grăbiţi?

În anii mulţi cât el a fost
De-a lungul ceasurilor grele,
Sub paza crăcilor rebele,
Mulţi şi-au aflat un adăpost.

Moşneagul, stând pe culme drept,
A fost la drum o călăuză
Şi-n vreme aspră şi hursuză
El cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu,
Ci mort, acuma când se duce,
Ce alta poate-a vă aduce
Decât doar încă un sicriu?"

libertatea in viziunea mea proprie

jenati de apartenenta proprie

Romania e o stare de spirit, o atmosfera. Romaneste se simte, nu poti descrie asta.
Cel nemultumit de tara sa, cel care reneaga romanul din el, se reneaga pe sine si este in fapt, un om nemultumit de sine, de el si apropiatii sau. Acest om isi generalizeaza nemultumirea la intreaga tara in care se afla.
Am un prieten care studiaza si lucreaza la o universitate de top din Franta, mai precis Lyon. Omul uraste francezii, nu-i suporta. Pentru ca nu s-a adaptat el la viata de acolo, ii e dor de casa, nu prea are preiteni acolo, si aia care sunt, sunt romani.
Cu exemplul de mai sus vreau sa demonstrez urmatoarele: romanii care zic ca romanii fura, cersesc, sunt ultimii oameni - stiu ei ce zic. Drace, doar se cunosc pe ei insisi, nu? Oamenii aia nu au prieteni, nu au o familie prea draga - pentru ca tre sa fim constienti - cand cineva zice TARA ASTA E DE CACAT se baga pe sine si pe ai lui in aceasta oala imputita! sa te vad daca ai contraargument la asta, bai!

Eu tin la tara asta. De la bun inceput am tinut. Mi se pare o atitudine - nu normala, normal e ceva artificial, ceva diferit pentru fiecare - normal depinde de o scara de valori etc - repet, mi se pare o atitudine NATURALA! Asa cum o maimuta ecuatoriala isi iubeste jungla ecuatoriala si nu da doi bani pe savana in care colcaie hienele, si viceversa - eu imi iubesc tara pentru ca este natural. si brutele cu care m-am certat aici sunt niste produsi artificiali ai unui secol artificial, urmasul si mai putin demn al secolului XX, ingratul care a urmat secolului natiunilor.
In continuarea rationamentului din paragraful 2: tin la tara asta pentru ca e:
1. A MEA!
2. pentru ca aici sunt oamenii pe care ii iubesc si care ma iubesc; oameni care merita tot respectul, cu toate ca, din cauza unor ingrati ca acestia din cauza carora sunt nevoita sa scriu aceste randuri, nu-l prea primesc!
3. frumoasa, plina de mistere si contradictii
4. are un trecut bogat, tmultuos si inca ascuns cu bna stiinta de mai-mari (niste oameni mici rau, in fapt)
5. iubesc dreptatea si nedreptatitii, iar tara mea e foarte nedreptatita
6. faptul ca ma-m nascut aici imi da motive sa lupt; m-am nascut o luptatoare si nu cred ca te poate pregati mai mult de succes decat o viata grea. cel putin o viata grea ar trebui sa te invete si sa fii recunoscator... divaghez ...
7. un taram in care spiritul, chiar si in secolul 21, se mentine viu si oamenii sunt impetuosi nu simple marionete cuminti si ordonate. pentru ca eu, draga cititorule, prefer o mizerie sincera si o bucurie murdara in fata unei ordini impuse si a lipsei de vointa. prefer romanul incapatanat cu multele sale sarbatori legale in locul unui robotel silitor si dedicat muncii pentur ca efectiv - saracu' n-are imaginatia de a se bucura de vioata in felul sau - bun sau rau!



Scriu acestea pentru ca demult era cazul sa o fac. Dar azi am auzit un fragment dintr-o emisiune de pe postul EuropaFM in care moderatorul aborda jignirea adusa noua, romanilor, de catre nush ce post frantuz, si cerea ascultatorilor sa ii spuna care sunt calitatile noastre ca popor. Dupa ce am ascultat 3 astfel de "romani" - dintre care unul avea accent de ungur - cum zic ca nu prea avem calitati, ca nu le vine nimic in minte, ca are dreptate francezii... mi-a picat mancarea rau si am inchis radioul (eu ascult radio de obicei in bucatarie).
ca sa ma exprim foarte romaneste,(nu e chiar asa o mare rusine sa recunosc ca suntem cei mai tari la injuraturi, ca deh, avem imaginatie!): ma, dobitocilor! voi ce dracu' oti fi? pui de tatari? urmasii turcilor, grecilor, hunilor, maghiarilor, rusilor, nemtilor care au trecut p-aici si-au facut mai degraba prapad??? Voi nu sunteti hoti, lenesi, trantori, tigani etc... Voi sunteti untermenchen, nu-i asa? hai, ca v-oti fi gandit ca am zis ceva de bine intr-o limba straina... suna bine, daca e cuvant strain, mai ales daca nu-l intelegi... Da, ma, sunteti UNTERMENCHEN pentru ca aveti obraznicia sa va renegati obarsia si stramosii care au luptat si murit pentru ca voi sa aveti LIBERTATEA sa va faceti de ras tara! LEPRE NERECUNOSCATOARE! pupati in fund strainii si veti primi ceea ce merita orice tradator - dispretul!

Insolatie

nu vreau sa ma plang de cum pun unii nume de piete unor banci si le gasesti la alte piete (cum e ING Unirii care se gaseste la Piata Alba Iulia). Important e ca, pentru prima oara mi-am folosit primul cont si am extras bani din el. cu toate ca urasc bancile, nu stiu de ce, ma bucur ca un copil ca am facut-o si pe asta: am restras bani din cont. na, copiii, tot copii... :)
Faza e ca, am cheltuit tot banii, ca o bogatasa m-am dus direct la shopping apoi, ca deh, sunt fata, si daca mi-e rau sau sunt suparata, faza cu cheltuitul e ca un leac.
dar nu v-am zis esentialul, am plecat in pijama de acasa. ma gandeam ca nu stau mult, gen, dar vorba aia, socoteala de acasa...
si da, aveam niste pantaloni cu tweety, vechi de cand lumea, si un tricou alb cu dungi verzi, trocoul familiei - purtat de 2 matusi, un var, un frate... parca mai tine cineva socoteala? da, eu ma simteam super asa, numa ca pantalonii, fiind vechi rau, aveau elasticul slabit si.. uhm cand fugeam la trecerea de pietoni trebuia sa-i tin sa nu-mi cada :D
si da, intru eu la kfc, comand acolo de zile mari, sandvichuri, mojito, sos de usturoi. uhm, nu mai mananc acolo, ever, asta-i calr, aia chair nu e mancare sanatoasa. si api, intru in primul magazin fancy, bershka aprca ii zicea, sa vad care-i treaba cu promotiile de 80%. mi-am laut un pulover de urs la 30 de lei. nu zic cum se uitau casierul si vanzatoarele la mine. io nici nu-i priveam, ma uitam la haine ca si cum as fi fost gata sa cumpar tot magazinul, cu al meu mojito in mana.
buuun, acolo a fsot ok. dar cand am intrat la douglas sa ma uit la aprfumuri, pff, gardienii erau numa cu ochii pe mine. nijte badarani, frate! gen, eu eram acolo, moarta de insolatie si ei se gandeau ca fix eu, in pijama, am venit la furat???? am cumparat un strugurel pe care scrie 'bad girl' - 15 ron, pff, cam mult, recunosc, dar na... de fancy asa...
mi-am laut si o carte, luni de fiere, si tigari si lapte cu cacao din ala buuun, si pene de pau... si am cam lichidat banii scosi; dar nu imi pasa, m-am simtit mai bine si m-am rasfatat! ca merit! si ca, daca nu o fac eu, nimeni nu o face:(

This is wRong

Things connect beyond my control, beyond my understanding and beyond my will - but strangelly, the way things go they seem to satisfy my will. But it's too much going on in such little time and i don't get to see what exactly is what i do and i don't get to realise what exactly do i feel and who are all this people that i meet each and every day. And why is it that in just one week i've meet so many people that opened their hearts to me. And then i did the same... And it's not like me to do the same...



He said this is wrong and i laughed at him. I didn't believe it was so - or just didn't care. Now i think it was wrong, but i don't regrete.

prin camin

'mie mi se pare degeaba' spune Cruella referindu-se la blogul meu si revine la desenele ei cu pesti koy. caut in mintea mea ce sa-i raspund. tot ce pot sa scot e: 'bine, ba, da' si mie mi se pare ca tatuajele sunt degeaba'.
mi-am luat o carte de gramatica limbii ruse. e destul de arida, dar a fost ieftina, mai ieftina decat un pachet de tigari.
cand citesc o piesa de teatru sau despre teatru vad lucrurile intr-un fel aparte, un fel pe care nu l-am regasit la niciunul din profesorii mei. anumite sentimente sunt comune... dar ansamblul! detaliile! ultima idee pe care am auzit-o despre teatru de la una din profele mele noi a fost ca 'nu va vom spune ca teatrul e ca un templu, dar puteti sa-l considerati o unitate militara. aici doar executati ordine, nu discutati.' abordarea este corecta pentru incepatori, dar nu stiu... poate imi permit eu prea multe cu persoana mea si nu ma consider incepatoare. oricum, imi place sa ma supun intr-un cadru organizat, sa-mi testez limitele prin limite. am nevoie de disciplina si stiu asta. nu pentru ca nu as fi o persoana disciplinata ci pentru ca viata mea e un haos care uneori imi scapa din maini iar alteori ma enervez eu si arunc haturile. si dup-aia tot io tre sa alerg, sa prin caii si sa-i inham la loc.

quality time

those were the sleepy horses.

ma fac ca scriu

a venit toamna. la mine e insa iarna. sunt singura in frig. in jur sunt uneori oameni de zapada. unii dintre ei imi sunt simpatici. dar, mai devreme s-au mai tarziu ei se topesc. deci, ce folos? sunt doar eu. vant si inghet. si asa a fost mereu: iarna, cateodata toamna (atunci cand doar meditez la chestii si nu cad in depresie). doar cateva zile din totalul anilor au fost primavaratice. vreo 7 au fost de vara.
da, e iarna... si focul palpie doar. nu e momentul sa arda in adevaratul sens al cuvantului. pentru ca ar incendia totul - iar deocamdata 'totul'e mai nimic. nu vreau sa ard o cabanuta cu focul meu ci sa transform in cenusa un intreg palat, o cetate, suflete, idei! pe barba barbosului!
mediocru mai scriu acum. ideea asta sta bine pe hartie undeva in agenda mea. da'nu am chef acuma sa fac transcrieri. dicteu automat ca de obicei pe blog. de data asta, ca o exceptie, e prost.



dar am facut si ceva realizari zilele astea cu ocazia workshopurilor de teatru. am descoperit clovnul din mine. l-am descoperit si pe arlechino in mine... aaa?...

zveri

toate problemele inghesuite in mintea mea imi provoaca greata:

1.pff
2.pff
3.pff
4.R...
5.teama de o ratare absoluta
6.sentimentul de singulara singuratate
7.m-am ingrasat
8.nu mai sunt eu. uneori sunt tot ceea ce vad / vor ceilalti sa vada. sunt tot ceea ce pot fi mai rau. cum zicea Cheloo Iti ramane doar sa te razbuni pe tine
Caci e mai usor sa fi rau cand vrei sa fi bun si n-ai cu cine ['fericit']
9.detalii mai mult sau mai putin importante
10.facultatea. pe care oricat de mult as incerca sa o fac o prioritate ajung mereu sa o las la urma...
11.limba rusa de care nu m-am mai atins de vreo 2 luni (decat cand ascultam 'Zveri' de la Nautilus)
nu am cu cine sa vorbesc despre lucrurile astea asa ca le pun pe blog. Fiend doarme acum... si oricum, m-am saturat sa vorbesc cu prietenii ( si cu oricine intreaba, uneori) despre astfel de chestii; vad in privirea lor un amestec ciudat de compasiune, plictiseala si acel ' si eu ce sa-ti fac?! n-am cum sa te ajut ' ... si mi-e sila de mine, de toata situatia asta de rahat si de ideea de a starni cuiva compasiune ( ca sa nu zic 'mila' - grotesc cuvant!)
=>mi-e sila ca probabil starnesc mila celor din jur
=>mi-e sila ca cei care nu ma cunosc cred ca am un aer de superioritate
=>mi-e sila ca sunt considerata elitista - de parca asta ar fi un lucru rau (nu e. sunt doar un om cu principii si idealuri. am tras mereu de mine chiar si atunci cand nu puteam asa ca nu-mi veni sa-mi psui ca as fi putut face lucrurile mai bine when you haven't been in my shoes - btw, my black converse are old, ruggy and always dirty)
=> mi-e sila ca sigur maine va fi mai greu iar eu nu stiu pana unde am sa mai cad si cat am sa mai pot sa ma ridic
=>mi-e sila cand stiu ca sunt un diamant ingropat in gunoi - poti sa interpretezi asta cum vrei daca esti tampit. dar e doar un alt adevar care nu serveste la nimic.
=>mi-e sila de medioritatea pe care parca o aud batand la usa pentru a-mi alunga sperantele desarte de homo novus
=>mi-e sila ca nu pot sa arat cum imi place fara ca tot tramvaiul sa se uite la mine si sa comenteze (ok, la inceput era amuzant, dar acum ca mi-a mai crescut parul si dupa o luna de show cotidian pana si 'performerii' ca mine se plictisesc)
MI-E SILA! MI-E SILA! MI-E SILA!
=>mi-e sila de cosmarurile teribile pe care le am in ultimele luni
=>mi-e sila de ceea ce visez cu ochii deschisi, de locurile perfecte din mintea mea care ma fac sa ma intreb daca mai are vreo importanta ce fac in realitatea asta unde oricat de mult m-as stradui nu-mi iese bine

iar Spike

da nu e ce vreau sa fac
eu am alte planuri in cap
n`am ajuns cu ele aici doar sa se faca praf
oare unde`am gresit?
oare ce sa`ntamplat?
o fi fost ceva ce`a trebuit sa`nvat si mi`a scapat?


da si tu stii ca`i exact cum o zic
ai uitat ca`ntre timp viata te`a mai ingropat umpic
visele de`atunci nu`ti ajuta la nimic
si vrei macar pentru o clipa sa te`ntorci in timp [ niciodata ]

Poți să'ntinzi o mana, sau sa privești cu ura
Senzația e dura, când ma scufund în liniște pura
Oricât de mult ar suna a tragedie
Pot sa ţi'o spun ca pe o gluma sau ca pe o poezie
Intens. Priveşte'ma cu interes adânc în ochi
Sa vezi, răbdarea cu care ma uit fix așteptând sa crapi.
Probleme care vreau sa le'ngrop când dorm
Ma trezesc brutal, dimineața când sunt rupt de somn
Şi'mi aduc aminte de mine și printre cuvinte
Întreb in fata oglinzii "Ia zi, cine pe cine minte?"
Nu vreau sa par asa depășit ca tine

Versuri Spike - Amintiri (corect)
de pe http://www.versuri.ro
Dar păcat ca tu ești eu, si n'are cum să'mi para bine
Nu'mi amintesc nimic, nimic asta înseamna
Nu ca nu'mi aduc aminte, doar ca nu vreau, ma
Vreau sa trăiesc cu gându', ca mâine e maine, știi
Şi sper sa treacă mai repede ca azi. Ma p.ş pe ea de zi.
N'am sa fug de'acasa, știu ca asta vreți, pe bune.
Am sa stau pe capu vostru, pana va umplu de spume
Ca nu sunt bou debarcat din arca lu' Noe
Dacă ma găsești pe o insula pustie, am plecat de buna voie.

Nimeni nu vrea sa spună, nici în rău nici în gluma
Faptul ca uneori numai găsesc scăpare
Când se'aduna chestii care te marchează
Si pana la urma, ii tragi după tine
Pe toți care'ti întind o mana. [amintiri]

dedicat tuturor celor care considera tara mea o tara de cacat

ok. doar pentru ca 9500 de oameni au protestat nu inseamna ca ei reprezinta acest popor. pe mine nu ma reprezinta deloc. protestati alaturi de liderii vostrii sindicali care sunt la fel de jmecheri ca si cei impotriva carora va azmut. imi faceti greata! mase de manevra ati fost si ati evoluat doar pana la statutul de mase de sacrificiu. imi pare rau, poate pentru ca mi-am sustinut prea des optiunile politice si multi stiu pe cine am votat... dar nu depsre asta este vorba.
am mai zis si repet: O TARA CA A NOASTRA NU POATE IESI DINTR-O CRIZA MONDIALA CA PRIN FARMEC LA SCHIMBAREA GUVERNULUI. culoarea politica a regimului din Romania nu a influentat in vreun fel criza mondiala, deci,ba, mioriticilor, criza ca in care va situati nu este determinata de guvern ci de idiotenia care va caracterizeaza (si care caracterizeaza populatia globala indiferent de regimul politic particular).
celor carora nu le place aceasta tara le recomand cu caldura SA SE DUCA IN SPANIA, IN ITALIA, IN SUA - SA PLECE! sa va vad acolo, ma!
... da' nu plecati voi, ma. nu plecati, ca sunteti lenesi, sau nu va adaptati repede etc. asa ca ramaneti aici. ca sa va plangeti. sa ziceti ca e o tara de cacat. fara sa recunoasteti ca in alta nu ati fi tolerati asa cum sunteti: neghiobi.
vorba ceea: unde esti tu, TEPES doamne, ca punand mana pe ei
sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei? (citat din memorie)
acuma, pa bune, urasc generalizarile, da' de exemplare din astea ma lovesc zilnic (oi fi eu ghinionista sau chiar asa sunt majoritatea ...)smintiti si misei. huo!

1. FA TU CEVA BUN SI ABIA APOI COMENTEAZA!
2. NU CRITICA CE NU AI FI CABABIL SA FACI TU INSUTI
3. FII TU BUN, BA, SI ABIA APOI CRITICA-L PE 'ALA RAU' DE LANGA TINE
4. UITA-TE IN OGLINDA. DA-O DRACU' DE TREABA, TIE NU TI-E JENA CU PERSOANA TA?!


PS: eu in 89 aveam cateva luni. voi nu aveti nicio scuza!
... in schimb aveti pretentia ca ati schimbat un regim prost, de lipsa de libertate cu unul democratic si net superior. mi-e sila de voi. sunteti doar de umplutura. sincera sa fiu, habar nu am de ce existati pe lume. probabil doar pentru ca cei care detin puterea, controlul sa aiba ce supune si manevra - ca daca ar vrea, v-ar anihila ca pe moliile din reclama la raid. trust me on this. it doesn't even take too much. da' le place sa va chinuie si baga tot felul de legi care va ingradesc si pun norme de diverse chestii cum e cel pentru alimente care practic interzice nush cate remedii naturiste si faze de genu.
ba, oscilez intre mila, dispret si indiferenta cand va vad, cand ma atingeti pe strada accidental sau nu, cand va luati de felul in care-mi arata parul sau hainele. cand va vad asa meschini si mici cum sunteti. cand va vad ca tocmai voi incercati sa imi dati mie lectii. cand va vad ca nu aveti idee ce e onoarea, sinceritatea sau respectul - dar toti, absolut toti incercati sa ma invatati ce e bunul-simt. ba, ma pish pe bunul-simt. pentru ca, repet, nu are nimic in comun nici cu binele, nici cu sentimentele. deci tu da-i inainte ca n-am bun-simt, chiar nu ma supar. 'bine, ca ai tu, amice! sa-ti fie de bine!' cand va vad atat de inutili, de superficiali si artificiali; atat de impotriva naturii si a frumosului. atat de indoleti si infatuati incat pana si cel mai retardat dintre voi are un grad de aroganta.
ahhh, pe bune, ma, plecati din tara asta. pelcatii cu totii care nu va simtiti bine aici. poate ca vom ramane putini, dar vom ramane aia bunii zic io.

!@#$%^&*()_+


cred ca nimeni nu ma poate satisface pentru ca nu se poate ridica la nivelul imaginatiei mele.


hai... te provoc!


crezi ca poti fi mai bun decat mi te imaginez?



+_)(*&^%$#@!

my guy is smart too...

An actor must interpret life, and in order to do so must be willing to accept all the experiences life has to offer. In fact, he must seek out more of life than life puts at his feet.

Only the gentle are ever really strong.

Studying cows, pigs and chickens can help an actor develop his character. There are a lot of things I learned from animals. One was that they couldn't hiss or boo me.


The gratification comes in the doing, not in the results.


The only greatness for man is immortality.

When an actor plays a scene exactly the way a director orders, it isn't acting. It's following instructions. Anyone with the physical qualifications can do that.

To grasp the full significance of life is the actor's duty; to interpret it his problem; and to express it his dedication.

Trust and belief are two prime considerations. You must not allow yourself to be opinionated.

If a man can bridge the gap between life and death, if he can live on after he's dead, then maybe he was a great man.

I also became close to nature, and am now able to appreciate the beauty with which this world is endowed.

Being a good actor isn't easy. Being a man is even harder. I want to be both before I'm done.


Being an actor is the loneliest thing in the world. You are all alone with your concentration and imagination, and that's all you have.


But you can't show some far off idyllic conception of behavior if you want the kids to come and see the picture. You've got to show what it's really like, and try to reach them on their own grounds.


Dream as if you'll live forever. Live as if you'll die today.



you've just finished reading some famous James Dean words!

eli eli lamma lamma sabacthani

this is a poem that a friend poet just showed me: Howl by Allen Ginsberg (1926-1997). IT'S PURE MADNESS!
here are some of the excerpts i liked best:



I saw the best minds of my generation destroyed by madness, starving hysterical naked,

dragging themselves through the negro streets at dawn looking for an angry fix,

angelheaded hipsters burning for the ancient heavenly connection to the starry dynamo in the machinery of night,

who poverty and tatters and hollow-eyed and high sat up smoking in the supernatural darkness of cold-water flats floating across the tops of cities contemplating jazz,

who passed through universities with radiant eyes hallucinating Arkansas and Blake-light tragedy among the scholars of war,

who were expelled from the academies for crazy & publishing obscene odes on the windows of the skull,

who wandered around and around at midnight in the railway yard wondering where to go, and went, leaving no broken hearts,

who lounged hungry and lonesome through Houston seeking jazz or sex or soup, and followed the brilliant Spaniard to converse about America and Eternity, a hopeless task, and so took ship to Africa,

who threw their watches off the roof to cast their ballot for an Eternity outside of Time, & alarm clocks fell on their heads every day for the next decade,

who cut their wrists three times successively unsuccessfully, gave up and were forced to open antique stores where they thought they were growing old and cried,

who were burned alive in their innocent flannel suits on Madison Avenue amid blasts of leaden verse & the tanked-up clatter of the iron regiments of fashion & the nitroglycerine shrieks of the fairies of advertising & the mustard gas of sinister intelligent editors, or were run down by the drunken taxicabs of Absolute Reality,

who crashed through their minds in jail waiting for impossible criminals with golden heads and the charm of reality in their hearts who sang sweet blues to Alcatraz,

who threw potato salad at CCNY lecturerson Dadaism and subsequently presented themselves on the granite steps of the madhouse with the shaven heads and harlequin speech of suicide, demanding instantaneous lobotomy,

and who were given instead the concrete void of insulin Metrazol electricity hydrotherapy psychotherapy occupational therapy pingpong & amnesia

with mother finally *****, and the last fantastic book flung out of the tenement window, and the last door closed at 4 A.M. and the last telephone slammed at the wall in reply and the last furnished room emptied down to the last piece of mental furniture, a yellow paper rose twisted on a wire hanger on the closet, and even that imaginary, nothing but a hopeful little bit of hallucination—

ah, Carl, while you are not safe I am not safe, and now you're really in the total animal soup of time

to recreate the syntax and measure of poor human prose and stand before you speechless and intelligent and shaking with shame, rejected yet confessing out the soul to conform to the rhythm of thought in his naked and endless head,

and rose incarnate in the ghostly clothes of jazz in the goldhorn shadow of the band and blew the suffering of America's naked mind for love into an eli eli lamma lamma sabacthani saxophone cry that shivered the cities down to the last radio

with the absolute heart of the poem butchered out of their own bodies good to eat a thousand years.

I'm with you in Rockland

where you bang on the catatonic piano the soul is innocent and immortal it should never die ungodly in an armed madhouse

I'm with you in Rockland

where we wake up electrified out of the coma by our own souls' airplanes roaring over the roof they've come to drop angelic bombs the hospital illuminates itself imaginary walls collapse O skinny legions run outside O starry-spangled shock of mercy the eternal war is here O victory forget your underwear we're free

la prietenii tai ce le place pe facebook?

KKK

cred ca am mai zis ca unii cred ca eu sunt ipocrita, materialista sau ca profit de oameni. chestii care mereu m-au socat. cacat... nu incerc sa-mi ridic statuie ci doar sa-mi exprim niste frustrari cretine provocate de faptul ca se pare ca nici dracu' nu e in stare sa se uite la mine si sa ma priveasca asa cum sunt. nu e chiar un soc sa realizez ca oamenii se asteapta sa-si vada defectele proprii reflectate in cel de langa - dar...
prieteni si rude imi reproseaza ca nu castig bani. e adevarat, nu incerc sa imi gasesc un nou job unde sa fiu platita cu gen 7 lei pe ora pentru ca am impresia ca o ora din viata mea valoreaza un pic mai mult ( poate 10 lei?! ). stiu, in cacat, am un pic de tupeu. am 21 de ani, am o engleza aproape perfecta, o franceza buna si o rup un pic si pe italiana si spaniola, mai invat si rusa. hmm, poate ar trebui sa spal veceuri?
mda, ar cam trebui sa-mi cunosc lungul nasului pentru ca provin dintr-o familie cu venituri relativ modeste si prima bicicleta mi-am cumparat-o in clasa 8 dintr-un mini job de vara. stiu, sunt cam lenesa. cand altii aveau biciclete de mici de la 'moshu', io stateam sa vand intr-un magazin de tara pentru lucruri pe care unii trebuie doar sa le ceara. si stii ce? tot oamenii aia ma intreaba pe mine de ce nu am un job. de ce nu am un alt job de rahat. de ce nu am o alta slujba care sa-mi consume timpul (in care as putea sa invat pentru facultate) si nervii, sa-mi aduca banii suficienti pentru mancare si doua beri.
a, da. si tot ce ai retinut din ce-am scris pana acum e ca ma plang si ca nu vreau sa muncesc ca tot romanu de rand. poate ca ai dreptate. si stii ce? TE LAS PE TINE SA FII ROMANUL DE RAND. io ma multumesc cu altceva.
da, nu dau doi bani pe sfaturile celor care nu au principii cat de cat similare si idealuri inalte. sunt cam elitista. si in ruptul capului nu am sa accept compromisul omului de mijloc. nu am sa accept sa muncesc doar pentru bani si comfort. si nu, astea nu-s complexe de superioritate. stiu ce vreau. daca nu pot exprima in cuvinte inseamna doar ca nu e necesar. claritatea oricum nu poate fi exprimata cu adevarat prin cuvinte. sunt ades insuficient de expresive. ideea era ca, spre deosebire de cei care imi dau mie sfaturi, eu stiu ca am sa fac ceva mai mult. ceva care sa ramana macar cativa ani dupa moartea mea in memorie. chiar ca am ceva tupeu!... evident, nu pot sti cu sigurnata daca am sa reusesc, dar vorba aia, am sa mor incercand si in plus: prefer sa mor in zdrente stiind ca am aspirat spre inaltimi decat sa mor in comfortul unei case anoste ( sau chiar luxoase) cu docilitatea unui animal intr-o cusca ( a se asculta Radiohead- Fitter Happier).

va pup, aceeasi fata imprevizibila, ipocrita, falsa, materialista, lenesa, egoista etc

Magritte

gata. am gasit. pictorul meu preferat e belgianul René Magritte 1898 - 1967!

Homesickness


in poza e chiar el (nu, nu ma refer la pictor)

mecanica inimii

am auzit mecanica inimii aseara. cerul era innorat, plouase si era vant. iar in laptaria lui enache ne chinuiam sa ocupam un loc si sa tacem, ascultand. cu cata nu ma vazusem din februarie, si am putut vorbi abia dupa 2 piese de teatru. dar ce sunt cuvintele in comparatie cu emotiile si simpla apropiere? (aici io zambesc cu superioritate si dispret fata de cuvinte si oamenii cuvitelor)
am auzit mecanica inimii aseara. si glasul lui marius manole plutea in aer ca o fiinta, ca mai multe fiinte.
piesa se termina sadic si abrupt cu cuvintele acestea:
daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna cva nu te iubeste. dar daca cineva nu te iubeste asa cum ai tu nevoie, nu ezita sa cauti mai departe'