moartea pe chat

Stateam la computer. Aud deodata o bataie in usa. Cat se poate de clar: "Cioc-cioc!". La doua dimineata? Ciudat... Raman locului. Si atunci, usa se intredeschide usurel si intra cineva intr-un vesmant larg. Si cu o coasa.
- Cine esti? intreb eu, la inceput cam pierit.
- Moartea, imi raspunde cu glas coborat.
E jenata.
- D-d-de ce?
Sta in picioare, se muta de pe un picior pe altul. Isi invarte coasa in maini.
- Uite-asa, spune ea. Treceam prin preajma si am intrat... Dar ce-i? Te pomenesti ca-ti pare rau?
- A, nu, raspund eu, prinzand putin curaj. De unde ai scos-o si pe-asta? Intra. Vrei un ceai?
Ea ridica timid din umerasii ei micuti. E jenata. Se asaza totusi pe un colt de scaun. Eu ma duc dupa ceai. Doar apa trebuie sa fiarba, nu-i asa. Si trebuie sa pun si zahar. Nu i-l pot servi fara zahar, totusi...
Revin in camera. Moartea se asezase la computer si clapaia cu degetele pe tastatura. Incet. Iti dai seama imediat ca nu prea le are cu computerul.
- Ce faci? o intreb.
- Intru pe chat..., raspunde ea cu un aer satisfacut.
Ma rog, duca-se naibii. N-are decat sa intre pe chat. Ce, imi pare rau? Doar nu-s vreun chitros.
Ma asez alaturi, ma uit pe ecran. Moartea si-a dat pe chat numele Nasty. Scrie toate tampeniile. Trimite salutari. Trimite ferestre cu "Smileys". Si-a insusit, in linii mari, instructiunile.
Apoi am baut ceai. Cu turta dulce, daca tot veni vorba. Doar nu-s vreun zgarciob. Nu ma calicesc eu cu Moartea. Las' sa manance si ea. Asa... Am baut ceaiul, si ea s-a pregatit de plecare.
- Plec, zice. Am treaba. Ma-ntelegi.
- Bineinteles, o aprob eu. Afacerile-s afaceri. Sa mai treci pe la mine.
- Neaparat!
Si zambeste. Se vede treaba ca i-am placut. In general, sunt un baiat bun. Oamenii ma plac.
A plecat. Iar eu am intrat pe chat. S-or fi saturat ceilalti sa astepte. Intru - nimeni. Adica e cate ceva, dar se vede ca sunt discutiile de dinainte. Nu s-au reinnoit. Ultimul mesaj e asta: "Ce-i, cretinilor, vi s-a urat de frecangeala?", trimis sub numele Nasty. Parca am mai vazut undeva nick-ul asta... Bun, gata. Intru sa-mi verific mail-urile.

Fragmente din volumul Votca-Cola, de Irina Denejkina, traducere din limba rusa de Denisa Fejes