Friday, April 30, 2010

concerte

vesti foarte bune avem pentru totii fanii muzicii de alta natura decat cea comerciala.
se anunta 3 concerte extraordinare in urmatoarele zile, astfel:

1. 8 mai - TRAVKA
2. 13 mai - Oliver (in Timisoara)
3. 19 mai - Oliver
4. 10 iunie - Oliver

Vestile bune au veniit prin intermediul lui Curly, careia ii multumesc si o astept sa mergem impreuna sa ne dezlantuim pe aceste muzici esentiale. Vino si tu!

Thursday, April 29, 2010

ma tot gandesc sa-mi schimb usernamu'. parca ii prea lung kalashnikovworm. si prea belicos. adica, ce-o fi fost in capul meu cand m-am gandit la combinatia asta???
i mean, just try to imagine...



THIS???

quizz

o ultima chestie pe ziua de azi: la serviciul meu plictisitor nu sunt asa chestii interesante. Dar totusi, cum o fi sa traiesti in Pufeşti? ma intreb asa, pentru ca de fel sunt o persoana mai curioasa, sunt oare locuitorii din Pufeşti mai pufoşi decat altii? voi ce ziceti?
mi se pare oarecum fantastic sa tin in mana un sist verde precambrian. pai, fratele meu, piatra asta de un verde care e o buna culoare pentru o rochita, ar putea sa aiba si cateva miliarde de ani! e curios, piatra asta dainuie pe pamant de atata timp, a fost martora pasiva atata amar de timp la schimbarile radicale pe care continentele si planeta ca ansamblu le-au suferit, si totusi eu, o vremelnica, insignifianta creatura o pot tine in palma si imi pot permite sa emit pareri despre ea - dar piatra aceasta imi va supravietui . in consecinta imi lipesc buzele fierbinti de piatra verde si rece. ea va fi singurul supravietuitor al unui sarut de-al meu peste un miliard de ani.

in general...

pendula vecinilor de la 7 bate de douasprezece ori. a rasarit luna din blocul de vis-a-vis - in sfarsit! iar eu citesc despre petrolul abiotic (probabil, singura mea obsesie legata de facultate).
sunt momente cand esti atat de, atat de... si apuci telefonul, si indiferent pe cine ai suna 'abonatul nu raspunde' sau 'abonatul are telefonul inchis si nu poate fi contactat'. in astfel de momente descoperi ca poti si fara persoana pe umarul careia ai fi vrut sa te sprijini, descoperi ca esti puternic. dar un pic mai singur decat ti-ai fi dorit.
in ton cu ce am scris mai sus, e urmatorul fragment dintr-o carte absolut fantastica Votca-Cola a unei tinere rusoaice Irina Denejkina. o recomand tuturor romanticilor din acest secol lipsit de repere. si acum, fragmentul mult-asteptat! tadaaaam:

asteptam sa fiarba crenvurstul. difuzoarele racneau din rasputeri: 'you cna't say, i didn't give it, i won't wait another minute!'.
m-a sunat Oleg si mi-a spus ca, daca nu vin in clipa asta, se arunca pe geam. unde pui ca nici macar nu e vreun adorator de-al meu. e o simpla cunostinta. i-am spus:
- mananc.
- si ce daca? a facut el mirat. omul isi pune capat zilelor, si ea mananca!
- stii ceva...
a tacut pret de o secunda in semn de dezaprobare, dupa care:
- te porti ca si cand ti s-ar rupe.
nu intelegea de ce ar fi trebuit sa fie altfel. atunci, Oleg a inchis telefonul.

( se schimba planul spatio-temporal si ajugem intr-un trecut in care tipa si Oleg au o discutie despre un cantec care mie nu-mi spune mai nimic, dar na, acest cantec da chiar numele povestirii din care face parte acest fragment)
- uite, si acest 'song for lovers'. probabil asa li se intampla intotdeauna amantilor. vine, nu vine, pune muzica, nu pune. la mtv l-au tradus 'cantec pentru indragostiti'. dar cantecul este despre amanti. n-au tradus bine.
- si care-i diferenta?
- indragostiti inseamna sot si sotie. asta asa, vulgar exprimat. pe cand amantii se afla intr-o situatie ilegala...
- nu sunt cu nimic datori unul altuia?
- da, raspunde Oleg zambind si-si aprinse o tigara. in general, oamenii nu sunt cu nimic datori unul altuia.

(daca vrei sa stii ce se intampla aici, citeste cartea)

crenvurstul a fiert. l-am indesat in batonul scobit si am turnat ketchup deasupra. a iesit un 'hot dog'. traducerea din engleza nu e deloc 'caine fierbinte', ci 'caine in calduri'. si asta deoarece crenvurstul aduce cu una din partile corpului unui caine aflat intr-o asemenea stare.. asa li se paruse unora dintre americani.
a sunat telefonul. am ridicat receptorul.
- alo..
- gata, ai terminat de mancat? ...
- nu.

(altceva)

am spalat vasele. la radio, Zemfira cauta pe cineva. apoi briteney spears si-a iesit din minti. telefonul a sunat imperativ.
- vii? a intrebat Oleg nemultumit.
- am treaba!
ca ce chestie trebuia sa vin undeva?
- dar ce, iti pica rangul daca vii? trebuie sa ma tarasc in genunchi in fata ta?
- in general oamenii nu le sunt datori cu nimic unul altuia, i-am repetat eu fraza.
- nu le sunt, a recunoscut el. inseamna ca n-ai inteles nimic.
si mi-a inchis telefonul

sper sa-ti placa si tie. romantism de secol douasunu, ce sa-i faci, frate? aparent, romantismul de azi nu poate sa nu aiba cinism si e musai sa-ti lase un gust amar si o mica zgarietura pe undeva.

Wednesday, April 28, 2010

21 aprilie

Intr-un aprilie care ne ploua
proaspetii postadolescenti isi depun
trupurile intr-o cladire de birouri
Apoi isi depun trupurile intr-o
universitate de praf si pulbere
de stele
Pentru ca in final,
cei mai temerari sa faca un ultim
sacrificiu
Sacrificiul ficatului, al plamanului
si al simtirii, privirii intr-o
bodega imbacsita.

Tuesday, April 27, 2010

pentru cel caruia...

cunosc un inger. nu, nu e un inger pazitor. e chiar opusul, un inger nepazitor, chiar nepasator. cand l-am cunoscut - asa cum se intampla de obicei cu oamenii importanti - mi-a fost total indiferent. mi se parea un tip sters, nicidecum unul venit de pe alta lume, o lumea ca a mea. iar acum, incerc sa dau de el din cand in cand. sa ne vedem, sa intrebe 'stam toata noaptea?' si eu sa zic ca nu pot, dar sa ramanem amandoi pe strazi. sa mergem prin orasul linistit, in care noaptea tipa doar luminile si tacerea. si mai ales tacerea lui. pentru ca noi mergem uneori alaturi ca doi straini, ca doi extraterestrii de pe planete diferite ajunsi din greseala aici, pe Terra si pe aceeasi strada! ... si uneori e ud pe jos si sunt rame pe care trebuie sa le evitam (pentru ca sunt dragute si nu merita sa moara).
si mergem noi, dintr-un capat al orasului in altul, mare parte din drum in tacere si departare, doar cateodata mai zic eu ceva banal sau prostesc de teama sa nu fie ceva prea serios sau prea personal si sa se sperie ingerul. pentru ca ingerul are uneori oroare de astfel de lucruri, defapt, de obicei. nu-i plac lucrurile prea personale. ingerului ii e teama sa nu devina prea sentimental, sa nu cumva sa abuzam unul de altul emotional.
ingerul meu e cast si are oroare de tot ce poate fi carnal. sau cel putin incearca sa aiba... e un inger simpatic si trist uneori. e perfectionist si maniaco-obsesiv. de mine nu e multumit nicioadata, imi dau seama din privirile lui care uneori spun: 'iar ai facut o gafa' sau 'spui prostii' ...
ingerul meu traieste cumva intr-o lume a lui din care vine frumos si pur, gata sa sufere pentru arta. defapt, ingerul are o mica obsesie pentru suferinta, e un pic masochist si parca vrea sa fie pedepsit. are el o gluma,( cred ca a furat-o de la iisus) si zice: 'da, da, bate-ti joc de trupul meu!'
ingerul meu de care sunt mai departe fizic decat pot suporta uneori si mai aproape ca traire si simtire decat am fost de cineva! ah, dar ingerul nu pricepe asta. el crede ca eu sunt asa, o tipa super... ficiala... pe care o poti arunca in fantana uneori.
ingerul meu fara aripi doarme acum sau se gandeste la arta sa. eu nu mai exist pentru el decat rareori. el are deja o printesa. albastra. cu doua roti. am mers si eu pe printesa lui odata. si glumeam spunandu-i ca nu mai e printesa lui, e printesa 'noastra'.
ingerul meu nepazitor, fara aripi, si fara sot, doarme acum in purgatoriul artei.

Wednesday, April 21, 2010

dupa film

A circle has no end and no beginning
A circle is made of dots,
Infinite dots ...

Dote fiind punctele...
se invart in jurul cercului pe care l formeaza

Ne invartim in jurul cercului
pana terminam
tigara
sau pana terminam
sanviciul
ne invartim in jurul cercului pana ametim
Cadem pe asfaltul imbaltat si murim
peste noi cad punctele ude ale moleculei de H si O;

Cercul nu are sfarsit si nici inceput.
Cercul e forma perfecta.
Cercul nu are sens.

Saturday, April 17, 2010

guess who's back!

a trecut ceva timp ... intr-un final, imi fac curaj si scriu acest prim post desi nu am nimic important de zis. dar vreau sa fac acest prim pas. vreau sa stiu ca am inceput din nou. acest post este dedicat baietilor de pe strada cu banca aia galbena, barnova. nu-i ma vazusem de foarte mult timp, dar si-au adus aminte de de mine, si au strigat din nou dupa mine 'harry potter'. ma incanta tare apelativul asta pentru ca nu stiu cum si de ce imi spun ei asa.
nu in ultimul rand, acest post si viitoarele sunt pentru 'doi cititori speciali' care m-au tot silit sa mai scriu. io n-am sa le zic anume ca iar scriu. sper sa vada si singuri. si cu ocazia asta, sa stie ca mi-e dor de ei.