am terminat cartea. interesanta. dar exact genul de carte a secolului XX/ XXI. nu face dacat sa-ti creeze stari dubioase.practic, cartea in sine nu-ti ofera foarte multe. asta nu inseamna ca nu mi-a placut. doar ca ofera o imagine de invins omului.din fericire, de obicei, nu corelez chiar asa mult cu specia,dar sunt constienta ca tot de homo sapines sapins apartin.deci de-asta nu mi-a placut,dar dincolo de asta,da cartea e tare.
dedicatia scrisa de fiinta asexuata e foarte tare. ultimul paragraf e emotionant.ca multe din carte, de altfel. citez aici din el '..ambitia ultima a lucrarii de fata e sa aduca un omagiu acestei specii nefericite si curajoase care ne-acreat. o specie trista si mizera,abia diferita de maimuta, care totusi purta in ea atatea aspiratii nobile.o specie chinuita,contradictorie,individualista si belicoasa, de un egoism fara margini,capabila uneori de explozii de violenta teribile, dar care nu a incetat o clipa sa creada in bunatate si iubire... in momentul in care ultimii ei reprezentanti se sting, ni se pare drept sa-i aducem omenirii acest ultim omagiu; omagiu care, la randu-i, va disparea si se va pierde in nisipurile timpului; e totusi necesar ca acest ultim omagiu sa-i fie,macar odata,adus. aceasta carte este dedicata omului.'
*da' faza cu fiintele asexuate parca e prea dusa:P adica,fiind niste fiinte identice intre ele (in cea mai mare masura) nu se poate astepta de la ele sa faca arta sau stiinta. isi zic zei. lucrurile sunt clare.zei insisi prin imobilitatea lor sunt niste fiinte plicticoase care de multe ori tanjesc dupa o viata finita dar mai plina,cum este a noastra.cred ca intelegi la ce ma refer,cel mai banal exemplu: hyperion al lui eminescu. ce vreau eu sa spun e ca niste fiinte prefecte nu-si au rostul.ideea de continua perfectionare e una buna. insa ideea de perfect nu mai e asa buna...
No comments:
Post a Comment