citi-i 'torturati-l pe artist' de joey goebel. vroiam sa citesc cartea asta de vreun an. evident,am fost atrasa de fragmentul de pe coperta cartii: 'am gasit un baiat care ne dadea speranta. i-am legat mainile si picioarele cu bucati de funii blonde si brunete. l-am torturat pe artist. l-am torturat bine. si i-am vandut suferinta la hollywood.' zis si facut. azi,in prag de bac (mai sunt 12 zile pana la),eu am stat si am citit un roman de 336 pagini de parca n u aveam nicio grija.nici nu zici ca la bio cu 'cunostiintele' pe care el am deja nu as izbuti sa iau un 3! dap,eu cred in ingrasarea porcului in ajun...
acum,revenind la roman. ma asteptam sa gasesc aici chestii despre suferinta pentru arta. defapt, romanul e despre cum unii incearca sa faca o afacere din asta, din creearea artistilor intr-o pepiniera si intretinerea 'suferintei creative'. cartea in sine mi-a creat impresia de blockbuster infasurat intr-o spoiala semiintelectuala. adica, da, e o satira la adresa hollywoodului si a falului in care fac astia din niste pusti bezmetici niste staruri care cresc practic din nimic pentru ca nu se pune problema unui real talent. ideea mea e ca nici omul asta nu face cu adevarat o carte de arta.nici pe departe.consider ca a fost gresit comparat cu chuck palahniuk,pe ale carui carti nu ma indoiesc ca le-a citit,insa,daca e sa compar cu o carte a lui palahniuk care trateaza tot domeniul suferintei pentru arta,si anume 'diary', e mult sub nivelul acestuia. palahniuk chiar face literatura, tipul asta face un simplu bestseller.
ideea cartii e interesanta,insa frate, continutul e similar cu al chestiilor de la televizor pe care cartea in sine le critica! e aiurea. in plus, naratorul-personaj e un misogin fara leac. dupa ce distruge cu buna stiinta toate relatiile artistului pe care il impresariaza are tupeul sa spuna ca tipele pe care le amenintase si platise pentru a-i parasi clientul erau doar niste curve. acum,daca iau doar cazul unei dintre ele,si anume jane,pai tipa nici nu a vrut sa-i accepte banii si nimic din ce-i propusese,pana ce tipul nu i 'l-a livrat' pe vincent (artistul) beat mort la usa. acesta a reactionat super-violetn distrugand casa fetei. cand a sunat-o impresarul tipa i-a zis sa vina sa-si ia clientul si sa-i dea banii.nu vad lipsa de etica sau moralitate in toata faza asta.
si cea mai aiurea faza din carte: cand il prinde pe vincent (pe care in 15 ani ajunge sa-l considere ca si fiul sau) cu sotia lui.de remarcat ca stateau toti trei in aceeasi camera si impresarul plecase sa cumpere ceva si ca toti erau praf mai putin impresarul. tinand cont de circumstante asta n-avea niciun motiv sa faca pe puritanul cu sotia lui. el era un personaj cu un trecut extrem de dubios care timp de 15 ani chinuise un pusti pentru ca din suferinta lui sa iasa o noua forma de divertisment care sa ajute la salvarea maselor din imbecilitatea creata de mass-media. neluand in calcul faptul ca el lucra pentru un gigant care controla aceasta mass-meadia sub toate formele ei.geez,asta sa- gasit sa faca pe moralsitul cu sotia care evident il iubea si atunci stia si el cat de intoxicata era. ma rog, ma frustrat acest puritanism exacerbat si inutil.tipu intalneste femeia perfecta dupa 43 de ani de singuratate si dupa o faza care, in sine, e explicabila si de inteles ( vincent vroia rabunare si era putred de beat,sotia la fel),as zice chiar minora, si alege sa o paraseasca si sa traiasca in recluziune intr-un hotel.
e o carte care poate fi citita. ofera un divertisment destul de calitativ, dar eu una nu divertisment caut in carti.o alta chestie extrem de iritanta e felul in care isi petrec timpul personajele: adica privind la televizor. o,da! buna critica a televizorului si reality shourilor de 2 lei. naratorul zice o chestie de genul:' ma uitam la acel reality show pentru ca ma amuzau obiceiurile noilor adolescenti si doar asa le putema cunoaste fara a-i cunoaste si pe ei'.aah. si pe mine ma amuza genul de oameni care se dau usperiori zicand ca se uita la astfle de rahaturi daor pentru a face haz de prostie. nu cunosc prostie mai mare decat aia de a face haz de prostie. dar poate sunt eu prea serioasa.
No comments:
Post a Comment