edukatif

asta e un alt post nervos. nu voi incepe cu injuraturile pe care le-am adresat de-a lungul timpului celor care au tot schimbat legea educatiei. si chiar mi-e greu sa ma abtin pentru ca, la fel ca restul copiilor de generatia mea, am fost cobaii unor oameni pe care nu educatia noastra i-a interesat ci copierea unui model occidental care

1. fie nu ni se potriveste si

2. e oricum mai slab in comparatie cu al nostru. ca observatie personala, acest model occidental mult-laudat mi se pare ca nu promoveaza competitia deloc. ori, ideea de competitivitate este esentiala pentru orice fel de evolutie. personal am trait asta pe pielea mea.

invatand primii 8 ani intr-un sat banal de pe langa Buzau am fost obisnuita sa fiu mereu printre primii din clasa. sa invat cat mai bine si sa iau note mari ( PE MERIT, MA, TZACA, NU PE COPIAT!) era singurul sport pe care il practicam. as fi vrut io sa fac karate de mica, da', na ... circumstantele. la liceu, un liceu unde modelul occidental era foarte apreciat si spuneam pe numele mic unor profesori pentru ca asa doreau ei, acest spirit de competitie a disparut aproape total. eu una chiar nu l-am mai avut. mi-au trebuit 3 ani sa ajung din nou 'pe podium' cum s-ar zice. ideea e, ca in liceul meu, mult mai mult decat la mine in sat in scoala primara si cea generala, se promova ideea ca toata lumea trebuie sa ia note mari din mai multe motive:

1.in general la mine in liceu invatau copii din 'familii bune'

2. se considera ca daca ii dai o nota mica unui copil, saracu devine traumatizat pe viata si se considera ultimul prost

3. liceul nostru avea un prestigiu, iar notele mici chiar nu sunt prestigioase!

acum serios, in vest, copii din scolile normale de-abia daca fac matematica. ceea ce numesc ei matematica la liceu este doar algebra banala pe care noi o facem in generala. o sa-mi spui ca ai intalnit mici genii care stiau mai multa matematica decat elevii nostrii romani. da, prietene, dar te-ai gandit vreodata ca asta se datora faptului ca veneau dintr-o familie care a investit in plus pentru copilu' ala? o familie dotata financiar. pentru ca in vest, in sua, copii normali nu au acces la o educatie buna deoarece nu si-o pot permite. si nu-mi spune tu ca sunt burse, ca sunt cateva burse dar un copil normal, dintr-o familie normala ( stii ce inseamna o familie normala? o familie normala e genul ala de familie cel mai des intalnit, si nu, nu e cel mai fericit caz de familie!) poate ca nu realizeaza la timp cat de necesara ii este educatia pentru ca efectiv este prea mic ca sa nu tina cont de proasta influenta a mediului si a 'prietenilor'.

ori, noi am avut un sistem educativ egalitar foarte bun in care toata lumea avea acces in mod egal la invatamant de buna calitate. acum insa, daca vrei sa stii ceva trebuie sa faci meditatii pentru ca

1. manualele sunt de 2 lei ( le-am putut urmarii cu totii degradarea in timp, si dau din nou exemplul manualului meu de isotire din clasa a 8a care era net superior si avea mai multe informatii decat cel din clasa a 12 a)

2. profesorii sunt lipsiti de motivatie si vin la ore in sictir

3. manualele alternative sunt extrem de slabe si daca tu stai sa inveti din manual n-o sa ajungi sa stii nimic.

si inca o chestie. nu stiu exact daca se preda sexologie elevilor, dar frate! tu le predai asa ceva dar tai din orele de istorie si geografie??? istoria cel putin ar trebui sa fie materie absolut obligatorie si la capacitate si la bac. pentru ca m-am saturat sa-mi spuna mie colege de-ale mele cu pretentii filosofice ca 'istoria e o minciuna pentru ca e scrisa de oameni'. istoria nu e o minciuna, istoria e si ea o stiinta care are metodele ei si documentele istorice chiar daca de exemplu sunt scrise de cronicari romani sunt ocmparate cu cele ale turcilor sau maghiarilor. asta e istoria! daca ati fi un pic mai neutrii v-ati aduce aminte ca in manualele de istorie existau mai multe surse date pentru un eveniment istoric, mai multe perspective. stiu ca suna pompos, dar ma simt nevoita sa repet, ISTORIA E MEMORIA UMANITATII. nu-i de mirare ca va comportati cu totii de parca ati avea alzheimer daca urati aceasta memorie comuna a tuturor.

PS: nu te poti numi om de cultura, cult, intelectual, educat - daca tu nu dai bani pe aceasta stiinta care studiaza efectic cum a avoluat omul, societatea, cultura. studiaza practic nenorocirea asta de specie careia ii apartinem, de la inceputuri, cand prima maimuta a inceput sa mearga chinuit din ce in ce mai vertical, pana cand maimuta secolului 20 a inceput sa se cocoseze din ce in ce mai mult (sub povara propriei arogante, as zice eu).

hai ma, homo sapiens, arata-mi cat de sapiens ejti. ca io cred ca va laudati cam degeaba ...

anarhic, venal

cand imi spui ca nu se poate. cand imi spui ca tara asta a fost deja vanduta. cand imi spui ca nu ai pentru ce sa lupti, nici cu cine si nici de ce. cand imi spui ca nu se merita, ca tu iti vrei doar confortul personal si nu te intereseaza ce e in jur. cand imi spui 'mie chiar nu-mi pasa'. cand imi spui, chiar si in gluma, cum sunt sau nu sunt eu, 'punkista', 'anarhista'. cand crezi ca eu sunt puerila si tu de o maturitate si seriozitate ceva de speriat. cand eu spun prostii si tu esti rational/a. cand eu nu am sens, iar tu ai logica. cand eu ma exprim anarhic si suna ilogic iar tu ai o ordine in idei de zici ca le citesti de pe o foaie. cand eu sunt contradictorie iar tu ai o rigiditate liniara in tot ceea ce spui. cand nimic din ceea ce fac eu nu are sens, iar tu esti aproape cristalizat intr-o forma anume. cand actiunile tale spun totul - mai nimic; iar ceea ce fac eu nu poate fi structurat dupa vre-un sistem, de orice fel ar fi el. cand toata lumea e a mea si mi-e absolut indiferent pentru ca tu nu esti. cand iti zambesc. cand imi zambesti. zambete atat de diferite si probabil incompatibile. cand imi spui ca nu putem schimba nimic. cand imi spui ca numerele dicteaza. cand prietenii mei nu-mi citesc blogul (hahahaha). cand persoanele care conteaza cel mai mult pentru tine nu dau doi bani pe ce conteaza mai mult pentru tine. cand persoanele alea pun un pret mai mare pe regulile sociale, politete, si chestiuni materiale decat pe principii. cand nu cunosc un singur om care ar muri pentru mine, dar eu pot sa numesc mai multi pentru care as muri. cand ai muri pentru chestiile ca te fac sa traiesti. cand stii ca lumea (adica umanitatea) nu merita nici deranjul unui scuipat dar totusi tu mai speri ca 'poate-poate ...' cand urasti chestiile siropoase si asculti numa' melodii de inima albastra ... cand devii hipnotizat de parerile atat de contradictorii pe care si le fac oameniii despre tine. cand intrii intr-o stare emotional-catatonica. cand prieteni de-ai tai ajung la spitalul cu numarul 9. cand viata nu mai are sens si tu-l citesti pe hesse sau pe camus. cand oameni care fac pe spiritualii se excita la fel de (exagerat) de mult in fata unei perechi de pantofi si a unei bucati de literatura indiana ( pe care ei o considera spirituala, but, let's fuckin admit it, it's just a best indian seller from the 1930s). cand oameni care spun despre ei in comparatie cu tine ca ei ' nu sunt asa superficiali' !... cand interpretezi mai mult decat vezi. cand crezi ca ceea ce 'simti' e ceea ce simti - dar tu nu esti in stare sa realizezi ca uneori sunt doar niste reactii chimice intr-un corp biologic. cand furnicile iti misuna prin creier... cand singura solutie la indemana pentru a nu innebuni e sa scrii, sa scrii ca oricum nu ai somn. cadn fiecare zi e din ce in ce mai obositoare. cand fiecare ceas iti confirma cine esti, si ai vrea sa fii mai putin multumit de tine, dar mai impacat cu ceilalti ... cand fiecare cuvant pe care il spui, fiecare explicatie este absolut de prisos. cand nu mai stii exact ce e bine si ce rau, stii doar ca ambele te lasa rece. cand stii ca nu vrei ceea ce iti trebuie. cand stii ca vrei doar ceva care iti va complica si mai mult existenta. dar tu VREI! cand ti-e rusine ... cand esti timid/a. cand esti absolut sigur ca gresesti, dar, tu te simti atat de bine! cand stii ca sinuciderea ar fi cea mai buna optiune ... cand lupti ca un kamikaze. cand cuvantul 'onoare' inca iti mai spune ceva. cand inima ta bate pentru ceva dincolo de carne.

cand ?

cand?

unde?

pentru cine? si mai ales ...

DE CE?

Valentine's Day Ad.wmv

stiu ca a cam trecut perioada, dar sentimentul ala kitchos american tipic pentru ziua lu' vali isi face uneori aparitia si in alte perioade ale anului. mai ales primavara, continuand si vara, din nefericire.

pentru toate sentimentele kitchoase, o interpretare pe care o pot numi 'geniala' a unui coleg de la geologie ( este si el, inca boboc). regia originala si extrem de amuzanta ii apartine lui Vlad Rotaru, student in anul 3 la regie, UNATC.

vreau altundeva!!!

as vrea sa ma pot opri din scris. din citit. dar astea merg mana in mana. citesc ceva, imi vine sa scriu. scriu ceva, imi vine sa citesc. ascult muzica, imi vine sa scriu. ma gandesc la cine ma gandesc, imi vine sa ... imi vine sa scriu ...

si cand fumez citesc sau scriu. iar cand citesc, sunt si regizor si actor si scenarist. crierul meu o ia razna in toate directiile, iar eu nu stiu cum sa-l fac sa se opreasca!

trebuie sa plec din orasul asta care ma tine tot timpul in priza. deocamdata facultatea ma tine inca aici. dar vreau sa plec, vreau sa merg undeva unde sa ma plictisesc. intr-un loc unde sa pot sta cu capu' in iarba si cu ochii in cer. intr-un loc in care o tigara sa nu fie impregnata de o mie de ganduri. si, daca s-ar putea, prin vreun miracol, intr-un loc unde sa vina si idiotul ala.

de bruto

ce e uratenia? ce inseaman sa fii urat?

am dat inatamplator pe discovery world de un documentar despre un baiat care suferea de o maladie groaznica. aceasta ii mutila trupul in mod oribil. jumateatea dreapta numai. si ii mutila sarmanul trup in profunzime. scheletul lui, pe jumatatea plin de excrescente osoase este pastrat la un muzeu in anglia.

baiatul asta a avut unul din cleme mai absurde si nedrepte ghinioane de pe lume. arata de-a dreptul orbil. ti se facea rau sa-l privesti. mi-e mi s-a intors stomacul pe dos doar dupa 15 minute de privit asa emisiune. si dup-aia am aprins si lumina... dar mi s-a facut rau pentru ca m-am imaginat in locul lui. si stiu ca singurul lucru pe care mi l-as fi dorit ar fi fost sa mor. DAR, cei care l-au vanat pe acest baiat ca sa-l omoare, cei care l-au haituit si chinuit, nu aveau niciun drept. atunci cand vrei sa pedepsesti pe cineva pentru ceva. pune-te in locul lui, si judeca-te pe tine. ia incearca, sa vezi cum e!

dar revin cu intrebarea mea. ce inseamna sa fii urat? urat fizic, da, joseph merrick, ghinionistul de acum 100 de ani, in mode cert era. din cauza bolii. dar ia priveste reconstituirea chipului sau daca boala nu l-ar fi mutilat. ce zici jean paul gautier, wouldn't you fuck that pretty face boy, wouldn't you put him on the first page of a magazine?

raspunsul meu, poate ma insel, e ca urati erau cei care l-au haituit. frumos era medicul care l-a ingrijit in spitalul sau si i-a oferit ragaz si ingrijire. frumos era si tanarul din poveste, pentru ca, urat de toti fara motiv, el nu a facut nimic sa se razbune pe nimeni - desi, avea tot dreptu!. ar fi trebuit sa-i manance de vii pe nemernici. ( asta e o gluma de geofizicieni :P )

in loc de incheiere am sa zic ca io stii cum e sa fii urat ( a se citi atat ca adejectiv cat si ca forma verbala de pasiv). stiu cum e sa rada oamenii de tine, atat cunoscuti cat si straini, pentru cum arati. si ceea ce e ironic e ca eu ii vedeam pe ei asa cum erau defapt si cand imi ziceau ca sunt grasa ( am fost un pic cam plinuta in generala, ce-i drept ) faceam o comparatie ochiometrica intre mine si ei. ba, erau tipe mai grase decat mine care imi spuneau - si nu imi e deloc rusine sa folosesc cuvintele lor - 'scroafa' sau 'purcea'. pe vremea aia nu intelegeam de ce fac asa si ma gandeam ca poate au dreptate. acum stiu de ce faceau asa. tot ce pot sa zic e 'imi pare rau pentru voi, ba! sincer ... e pacat de voi, si poate nu e vina voastra in asa mare masura, dar na! cand iti doresti ce nu trebuie, primesti ceea ce nu ai vrea sa primesti ...'

si te iubesc cu mila si cu groaza

nu pot dormi. scriu. mai fumez ( LM de la varul meu). cuget. judec. asa ca am sa-mi fac un mic autoportret la ora 5 dimineata.

sunt cine sunt. si imi place sa cred ca sunt cine am fost de cand eram mica. nu ca acum as fi mare...
am ochi negrii (sau aproape) dar am mainile curate. sunt un om integru cu mari procese de constiinta - deci nu ma judeca, o fac eu destul.
visez si, asemeni lui Cata, cred ca visele pot deveni realitate. dar pentru asta trebuie sa muncesti, nu sa faci complomisuri.
ma imbrac ca un aurolac, uneori, recunosc - dar o fac cu cele mai bune intentii. si chiar cred ca am stil - pentru ca mi-au zis asta niste oameni mai degraba necunoscuti care nu aveau niciun interes in a-mi face complimente gratuite. curios e ca prietenele mele imi spun ca ma imbrac groznic. ma imbrac, bai, groaznic, da' nu mereu!
sunt o combinatie de razboinic-printesa (la naiba cu modestia, 20 de ani de modestie sunt deja cu 20 de ani in + ).
recunosc, parerile celorlalti nu conteaza prea mult pentru mine. dar asta cere un efort prometeic, crede-ma.
nu, chiar nu ma contrazic cu toata lumea doar de dragul artei! o fac pentru ca io asa gandesc si simt.
nu sunt adepta razbunarii, dar daca meriti, meriti! * zambet si veselie ca in reclama aia de la telefonie mobila.
nu, frate, nu mi-e jena sa-mi expun pe blog gandurile. e secolul comunicarii, va dau comunicare! daca vreti... daca nu, e plina blogosfera, dispari de pe pagina mea!
nu ma consider un om egoist. sunt un om cu un scop. nu stiu exact scopul dar il simt si cred in el. si pentru asta, sa ma iertati, dar nu ma voi impiedica de nimeni. (a nu se interpreta de aici ca sunt adepta ideii ca scopul scuza mijloacele). adica, daca nu esti cu mine, nu poti fi cu mine, adio!
sunt, mai presus de orice, un om liber. si nu, nu vreau ca lumea sa gandeasca la fel ca mine - vreau doar sa deschideti ochii ...
'cu un caracter de fier as fi ruginit demult' - zice un rapper de-al nostru.
recunosc ca nu-s prea feminica, nici ca aspect, nici in comportament. dar pe bune, ce e feminitatea? gagicile alea de prin reviste, alea dezbracate, alea imbracate super scump, alea care stau 2 ore sa se fardeze si inca 2 ore sa hotarasca ce-si pun pe ele cand merg la piata? ba, sincera sa fiu, nu stiu si nici nu ma intereseaza. fiti voi feminine si pentru mine. chiar nu ma intereseaza genul asta de competitie ...
io-s in competitie cu mine. in general, doar cu mine.
is elitista, ma. si ma pish pe political corectness si pe alte mofturi din astea. elita sta in principii si in actiuni principiale. nu in bun gust ci in gustul pe care il are viata si pe care majoritatea nu il simte - din cauza de rutina, din cauza de educatie constrictiva, plm... din multe cauze. da' e viata voastra, ma, fiecare si-o distruge cum stie si cum poate. succese nebanuite fiecaruita in parte!
mie imi plac tiganii! pentru ca sunt liberi si stiu sa iubeasca, pentru ca in filmele lui Kusturica sunt atat de frumosi pana si aia urati! da' tre sa recunosc, ai nostrii nu-s ok. is corupti, un coketail de semioccidental cu rrom.
imi plac toate chestiile frumoase si interesante. iubesc ideea de viata in toate formele pe care le ia ( mai putin forma de tantar si de virus... ).
uhm, ma comport ca un copil tambel si sunt mandra de asta. pun intrebari idioate uneori si nu mi-e rusine de asta. pana si intrebarile idioate pot conduce la raspunsuri bune!
urasc filosofia, dar o citesc din cand in cand - e o boala ...
daca e sa ma indragostesc (uff, uite despre asa subiect chiar nu voiam sa scriu asa pe sleau pe blog, dar na.. ) ma trazneste brusc, da' ma tine mult. uneori prea mult ... si asa, ca idee, nu cred ca e ok sa inseli. dar dupa mine, daca e sa ma inseli, spune-mi. nu ma supar. dar corect e ca dup-aia sa te insel si io un pic. ca doar io nu-s o fraiera!
in dumnezeu nu cred. si recunosc, cam fac misto de religiile tuturor, desi, admit, nu e un lucru frumos. cred in univers si in viata. cam asta ...
cred, din pacate, ca uneori, violenta e singura solutie. io nu-s mahatma gandhi, amice! maica teresa cu atat mai putin - desi m-am gandit sa ma calugaresc la un moment dat (incredibil, nu?!). voiam doar sa stau mocca intr-un loc pustiu, departe de civilizatie, tehnologie si vorbarie.
nu cred, bah, in diavol sau monstrii. dar cred in oameni. sunt capabili de tot ce poate fi mai rau.
nu am incredere in absolut nimeni. de-abia ma conving pe mine de mine, uneori. asa ca, ce vrei de la mine? as avea incredere doar in cineva care mi-as spune uitandu-se in ochii mei ca ar muri pentru mine, sau pentru un principiu comun. in rest, oamenii sunt schimbatori si tradatori prin natura lor urata.
ma rog, nu cred ca sunt urati de la natura, sunt urati din cauza societatii si asta a zis-o si francezul alacare a venit cu ideea contractului social, pare-mi-se.
uff, hai ca parca m-a luat un pic somnul. sfarsit de autoportret.




tu nu esti aici dar te simt mai aproape decat oricand. * huuuuuuuug *

mancarimi pe creier

in mod curios, de vreo 2 ore am inceput sa ma relaxez. gandurile mele sau redus la numar. sunt aproape chill.
najpa e ca de obicei am nijte ganduri haotice si numeroase si imi simt capul gata sa explodeze. nu am dureri de cap, dar simt asa, o tensiune insuportabila.
as putea sa compar gandurile mele cu nijte furnici. cu MULTE furnici, de feluri diferite. cu nijte furnici care lucreaza la o centrala atomica, gen. care centrala e emreu pe puncul de a exploda.
uf, no, cum sa nu ma enervez repede cu toate furnicile din capul meu? cum, cum, sa am rabdare cu cei din jurul meu cand sigurul lucru pe care li-l cer este sa nu-mi iroseaca timpul, sa nu-mi puna aceeasi intrebare de mai mult de 2 ori (desi, si 2 ori e mult!), sa nu-mi spuna aceeasi chestie de 2 ori, sa nu-mi dea aceeasi explicatie de doua ori ( poate par, DAR NU SUNT RETARDATA!!!) etc.
as vrea si eu sa am un singur neuron si singura mea problema sa fie... manichiura sau ceva relaxant de genul asta. sa plang cand imi rup o unghie, nu sa zic 'plm, o unghie, mare rahat! sunt atatea altele de rezolvat, cine naiba sta intr-o unghie?!'

i wish for nirvana, the place where all desire is dead, all thoughts are drown into eternity and no one is a self(ish motherfucker) anymore.

pro-contrabanda

de cand am avzut primul astfel de afishhhh mi-a clocotit in creier ideea acestui post si furia in inima. (moama, ce patetica sunt acum, pfff )

io am crezut initial ca banii pentru campania asta au fost dati de primarie sau de stat. si eram ceva de genu: 'la cat au costat porcariile astea, puteati sa faceti din banii dati pe ele ce spuneti ca s-ar face din banii care se pierd din contrabanda'. insa, tocmai ce-am aflat ca au fost dati de British American Tabacco care vrea sa promoveze spiritul civic al romanilor si sa aduca mai multi bani pa PIB. ***** MA LASHI???!!! ''BAT vrea sa traga un semnal de alarma'' - sure thing. cred ca si British Petroleum vrea acelasi lucru. din pacate oamenii cu multi-multi bani nu s-au priceput niciodata cu adevarat la asta. din pacate, oamenii putred de bogati au tras semnale de alarma doar cand au inceput sa piarda bani/ clienti/ cand lacomia lor a cerut MAI MUUULT!

au tupeul sa foloseasca termenul de 'spirit civic'. pana la urma, cuvintele astea, tot de ei au fost inventate pentru fraierii ca noi. sa fim noi corecti, pentru societate, pentru acel civis pe care il locuim ... stiti ce, ma?cand o sa fiti voi aia care detineti 90 % din bogatiile si puterea planetei cu simt civic ( si nu ma refer la acte de caritate fariseice , pupat copii saraci pe la televizor etc ), atunci am sa fiu si io. ( doamne, ce mincinoasa sunt acum. spre rusinea mea, mai ales in ultima vreme am dezvoltat aceasta infectie din partea sistemului numita 'simt civic'. ce sa mai, sunt o ipocrita).

revenind la contrabanda cu tigari. vii tu sa-mi spui ce s-ar putea face cu banii mei daca ti-as cumpara tie tigarile accizate pe nedrept cu taxa de viciu?? taxa de viciu e viciioasa, frate!

da' tu te-ai intrebat vreodata ce-as putea face io daca as cumpara tigarile la preturile alea decente din tarile care nu fac parte din UE??? te-ai intrebat ce-as putea face io daca as plati jumatate din cat platesc pe un pachet??? iti zic io. as putea sa-mi iau nijte carti sau nijte haine sau un ruj rosu, ca io is fata si nu am si io un ruj, unu singur. asa ca , dragii mei, BAT, ia mai duceti-va-ti voi exact de unde ati venit. ca si noi aveam tigarile noastre. io as fuma carpati, marasesti, zorro la preturile alea decente. si m-as lipsi total de produsele voastre occidentale.

si nu, nu sunt nationalista, dar m-am saturat sa platesc in tara mea mult pe rebuturi din vest. m-am saturat sa exportam ce avem noi mai bun si sa importam ce au ei mai prost. de-asta ziceam io ca fascismul, din punct de vedere economic era o tactica foarte buna. mai ales pentru o economie in curs de dezvoltare.

si ca sa nu credeti ca incep sa sustin regimuri dictatoriale, (desi, un regim stil Antonescu ar fi ideal pentru noi), va trimit sa cititi 'DESPRE LIBERTATE' - o carte pe care am mai pomenit-o pe blog, am impresia. a fost scrisa acum vreo 200 de ani de John Locke (parca) si el spunea negru pe alb ca legile care impun taxe foarte mari pe bauturi si tigari incalca libertatea cetateanului. pentru ca, scuza-ma, dar am dreptul sa ma relaxez / autodistrug dupa cum vreau eu. unii nu au alta consolare sau modalitate de relaxare - asta e, sunt mai limitati. cu ce drept vii tu ca stat sa le iei acestor oameni singura consolare din viata? de la munca? de la scoala? vrei tu sa-i educi cumva? sa-i faci mai morali, sau mai sanatosi? go fuck your hypocrit self. sunt atatia romani care prefera sa manace mai putin si sa-si ia un pachet de tigari, si voi stiti bine asta, autoritati si companii lacome!

daca nu inca foarte clar: SPIJIN DIN TOT SUFLETUL CONTRABANDA CU TIGARI. sau anularea taxei pe viciu. din doua, una!

sa reformulez. fumatul nu este interzis prin lege. cu alte cuvinte este permis. daaaar, daca tu maresti pretul la tigari pana cand un cetatean obisnuit nu si le mai poate permite este ca si cum ai interzice unei categorii anume, mai exact majoritatii cetatenilor, accesul la acest bun.

democratie: liberte, egalite, fraternite!

frate, frate, dar sa nu uitam de 'ferma animalelor' unde se spune clar:

TOTI SUNTEM EGALI!

dar unii sunt mai egali decat altii.

END OF FUCKIN' STORY.

cu ura, din suflet

eram in 32. ploua. si ziua de vara era gri din toate punctele de vedere. urma sa cobor. stateam pe scara cu gandurile mele de ura indreptate impotriva unei societatii a minciunii, in care regulile sunt facute de cei puternici pentru cei slabi, pentru ca cei slabi sa ramana slabi. fraza din mintea mea era FUCK YOUR RULES. am intors dintr-o data capul, fara motiv. in spatele meu era un tip cu un tricou decolorat pe care scria ceva ciudat: Ruck Fules?? nu stiu care era faza cu tricoul, dar coincidenta e cel putin dubioasa...

scuip pe societatea voastra! scuip pe graba voastra de a dezvolta noi tehnologii ( de parca nu putem lasa si stranepotilor nostri ceva de descoperit ) care ne transforma vietile, fara sa vrem, intr-o goana spre nicaieri - pentru ca toti ne grabim, suntem repeziti, dar nimeni nu stie spre ce ne indraptam.

scuip pe oamenii cu cap care imi prezinta regulile unei societati nascute din minciuna, deci ale unei societati bolnave ca pe o solutie singulara la viata pe aceasta planeta. scuip pe voi ca vreti alternative. nu va dau nicio alternativa, dar ce-ati spune daca pur si simplu am renunta la sistemul asta corupt, putred pana in temelii instaurat la nivel global? ce-ati zice daca am porni de la 0 si ne-am indrepta spre oriunde numai nu spre ceea ce ne indraptam deja? ce-ti zice de ALTERNATIVA asta?! poate ca nu e suficient de alternativa ...

va urasc pe voi, oraseni cosmopoliti, cu suflete de marca sau de piata, sau made in china sau made in ue. va urasc si as vrea ca orasul vostru sa fie scrum, cum vroiau si cei de la Luna Amara in melodia lor 'oras'. va urasc pentru ca sunteti plini de bad karma. va urasc pentru ca distrugeti si putina magie pe care o mai are acest oras mutilat. va urasc pe voi, urbanisti de 2 lei, ca luati numai masuri in interes privat si nu dati doi bani pe arhitectura si felul in care ar sta bine orasului sa arate. va urasc pentru ca nu avem suficienti copaci.

scuip pe cartile voastre sfinte si pe constitutiile voatre de farisei, de ipocriti. scuip pe legiuitorii, pe conducatorii, pe modelele voastre luate din filme de actiune de prost gust sau din reviste gratuite. scuip pe lucrurile in care credeti dar pentru care nu luptati. scuip pe copiii vostrii pe care ii aduceti pe lume FARA MOTIV, carora nu sunteti in stare sa le oferiti nici macar strictul necesar (dragostea) - ce sa mai vorbesc espre EDUCATIE?! scuip pe parintii vostrii care si ei sunt vinovati.

si scuip pe ideea voastra despre ARTA. singurul lucru bun pe care voi l-ati creat. dar pe care majoritate dintre voi nic nu-l intelegeti si il considerati 'distractie' sau ceva superficial 'ca daca vrei sa fii om serios nu te joci cu din-astea' . si scuip si pe arta secolului 21, care in 95% din cazuri este un kitsch sau o reluare proasta cu tente macabre! scuit pe voi, de la mic la mare, de la sarac la bogat, ca dati bani in stnaga sin-dreapta, dar pentru arta, deci pentru sufletele voastre, nu va obositi.

scuip pe blogul meu inutil si pe furia pe care o descatusez aici.

complimente celor de la British Petroleum pentru tot binele facut acestei planete. apropo, oare cine are de castigat din toata afacerea asta in care de la pelicani, la pesti si pana la homo TOTALne-sapiens au de pierdut? pentru ca va zic eu, asta ar fi o buna strategie de crestere artificiala a pretului petrolului! pentru ca va spun eu, in africa de sud se ard diamantele pentru ca pretul lor sa urce! pentru ca... dar ce rost mai are??? zi-mi tu, care citesti, are vreun imputit de rost? ma pish pe planeta voastra. ma intorc la nihilism. acum m-am convins ca io nu pot fi de pe planeta asta. nu am nimic in comun cu voi. va urasc, oameni, pe toti, pe toti!

si vorba lui boris vian: voi scuipa pe mormintele voastre. asta asa, ca idee...

despre frumusete

am vazut intamplator un documentar despre moartea printesei Grace de monaco. dar nu despre moartea ei scriu.
tipa era absolut frumoasa. din toate punctele de vedere - adica si ca suflet. chiar vorbeam acum 2 zile cu colegii la Carul cu Bere ( care este un loc frumos, o prezenta istorica, cu preturi absolut originale! ) despre frumusete ...

am uitat ce anume aveam in minte sa spun despre Grace, dar na, asta de printzesa, fatah! ca sa ma esprim asa... tre sa o vad si eu in filmele alea de am auzit numa lucruri bune despre ele!

shit! frate-miu asculta muzica logat pe lastfm-u meu si imi apare ca ascult ultimu album de 2 lei al lui eminem : not cul.

Lily Allen - The Fear

i really like this song and i am very curious if this is a sort of irony or just some 'in your face you dumb and greedy consumer' thing. cuz when someone admits in a song that she is 'a weapon of massive consumption' and says ' i am killing them all on my own little mission' - it is a bit intriguing. but anyhow, tumbs upf for this son, Lilly Allen. and now that i see the video, i think it fits very well with the message.

geofizica ruleaza

*cu cat stau mai mult cu colegii ajung la concluzii dubioase: ca ei sunt cei mai destepti, mai frumosi, mai sociabili si mai enervanti - pardon!, amuzanti - colegi posibili. daca nu ar fi interminabilele discutii despre politica, economie si in general societate ca ansamblu ar fi chiar ok ...

** plus ca din cauza anumitor colegi am ajuns sa ascult lady gaga si sa imi cam placa rozul...!

***dar ma rog, in general, suntem o 'echipa' ca sa zic asa foarte colorata. suntem foarte diferita, parca a tunat si ne-a adunat. dar e curios cum in general toti avem principii puternice (de-aia ne si certam), pasiuni ( tatuaje, fotografie, adrenalina ca sport in sine, culturism, biciclete, armele, stiinta in sine, arta, moda, desenatul) la fel de puternice pentru domenii care nu au neaparat treaba cu geologia si in general o dorinta vie de implicare in ce se intampla pe lumea asta; dorinta, care pardon, dar nu prea o gasesti in general la studentii altor facultati care sunt interesati de diploma lor si cam atata ...! adica, oi fi io subiectiva, da' in general io incerc sa minimizez efectul asta.

=> picture stolen from the uncyclopedia site. it represents a geophysicist outstanding in his field.

it's the 21 century, baby

ok. compatrioti, nu intelegeti o treaba extrem de pe bune si extrem de reala. in secolul 21, aceasta ciuma de secol, statul ( indiferent care stat ) are un control din ce in ce mai mic asupra cetatenilor si chiar asupra legilor.

fratilo, voi ati auzit de clubul bilderberg? nu. sau daca ati auzit credeti ca e doar o alte teorie a conspiratiei. ati vazut ce a facut BP in golful mexic si ulterior in oceanul atlantic? ati remarcat cine era in spatele razboaielor din irak, afganistan, columbia, tarile alea africane de care n-a auzit nici Satana??? ma foarte indoiesc.

ah, dar de coca-cola, pepsi, detergentu' lu mama ta, de astea ai auzit? ei bine, chestiile pentru care platesti te controleaza la modul cel mai crunt. adica, nu doar ca esti tu dependent la ele si le consideri necesare cand defapt sunt niste gunoaie, dar cumparandu-le,practic iti pui singur catuse. pentru ca banii astia se duc fix la aia care te vor un simplu animal bun de experimentat pe el, de decimat cand nu le mai folosesti, bun de munca.

corporatiile, prieteni. ele dicteaza. asa ca, fraierilor, nu mai aruncati cu pietre in guvernul asta amarat de acum. ei sunt niste marionete. si asa marionete cum sunt, incearca sa faca cat de cat sa mearga lucrurile.

pentru ca marionete sunt cam toate guvernele - mai putin dictaturile din china, cuba si rusia, sau cel putin asa imi place sa cred. si marioneta ai fi si tu pentru ca astia au bani de-ti pot da tie oricat ai cere, amice. pentru ca astia ii dau tie milioane de para asa cum tu dai unui cersator o mie de lei / 10 bani noi!

daca nu ma crezi, uita-te cine sunt fmi si banca mondiala. si verifica datoriile fata de aceste 'funduri' pe care le au sua si anglia. are sa te mire, dar astia sunt mai datori decat noi. just check their official sites.

and then, call me an idiot if what i write is bullshit.



PS: parerea ta nu conteaza. parerea ta nu ma intereseaza. eu iti dau fapte, nu pareri. daca vrei sa ma contrazici, ada-ti dovezile. daca nu, sa nu te contrazici cu mine. m-am contrazis cu 85% din cunoscutii mei, si mi-a ajuns.

PPS: pentru multi lumea e de rahat. pentru cativa, e magica. pentru majoritatea e o banalitate care duce spre un mare nimic. nicioadata nu m-am aflat in a 3 a categorie. oscilez intre primele. si nu, nu cred ca lumea e un rahat magic, cred ca, are doua dimensiuni una de rahat, si alta magica. depinde de fiecare in care se situeaza. in care te duce mintea. dar na, majoritatea nu au ochi pentru realitatea, d-apai suflet pentru imaginatie...!

hai ca maine am de picat 4 examene, avanti popolo, mai e putin pana la prapastie. asa ca avanti, con fiduce!

imagine apartinand unui utilizator deviantart, PUNGANG sau ceva de genu'.

strange-R

in trenul de la galati spre capitala am nimerit locuri apropiate cu un strain. tipul era destul de in varsta dar se tinea bine. din primele chestii pe care mi le-a zis mi-am dat seama ca e jurnalist, s-a mirat un pic ca am ghicit desi nu daduse niciun indiciu. omul era foarte inteligent si foarte deschis la minte. mi-a spus ca a calatorit si in america si in partea nordica a africii si pe unde o mai fi fost el ca jurnalist freelancer. pentru ca omu mi-a zis ca lui nu i-a placut sa lucreze tot timpul in acelasi loc, pentru aceeasi firma. deci, un independet! mi-a vorbit despre energii regenerabila, i-am zis ca sunt un pic sceptica...
dar nu despre el e postul asta. ci despre Romania. aia pe care o urasc romanii si o iubesc strainii. pentur ca omul asta mi-a vorbit foarte frumos de tara noastra. mi-a zis ca el a tot vizitat Romania de tanar. ca a vazut schimbarile care s-au produs la noi, si, ca, per total, tara noastra evolueaza in bine. da' noi nu putem sa vedem... noi aruncam singuri cu noroi in tara noastra, in ai nostrii si in noi. evident ca am impartasit cu omul respectiv acest of.
el mi-a zis ca a ales sa locuiasca aici pentru ca avem un aer curat si oameni de treaba, calzi. dar, na, noi avem o modestie proverbiala si ne place sa recunoastem ca suntem hoti, lenesi, corupti, tigani, inapoiati, etc.
important e ca mi s-a dat in sfarsit dreptate. si, zic eu, sursa e mult mai obiectica decat conationalli mei spalati pe creier sa creada ca noi suntem ultima reduta de cersetori ai europei.
de-abia astept sa merg la Braila sa-i fac o vizita omului la restaurantul sau si sa continuam discutia la o pizza si o bere.

aaa, si apropo de faptul ca toti sunt impotriva guvernului. l-am intrebat pe tip ce parere are despre actiunile guvernului nostru si daca el crede ca ar trebui schimbat. omul a zis ca nemtii au redus din pensii cu rigurozitate , ca au concediat jumatate din membrii armatei - GERMANIA, ma! daca ei iau astfel de masuri, ce naiba ai vea sa faca o tara in curs de dezvoltare ca a noastra??? u fucktards.
ps: pardon my french, i cannot control it all the time...
pps: va rog io, ma, ganditii naibii in perspectiva. ganditi dincolo de azi, si de ieri. ganditi in termeni de acum 10 ani, acum 20 de ani. ganditi in termeni de peste 2 ani, ganditi in temreni isotrici si evolutivi, ma! lumea nu e doar ce vezi tu pe realitatea sau iin ziarele alea super mega manipulate. io, personal, nu am niciun interes politic. IS ANARHISTA. tin doar cu tara asta. iar tara asta nu are nevoie de o adancire a crizei prin caderea guvernului.

hate to say 'i told you so'...

cred ca n-am sa mai discut politica, poate nici chiar istorie, in veci. poate ca eu ma insel, dar traiesc cu convingerea ca cei din jurul meu nu vad/ refuza sa vada contextul mai larg, implicatiile sale, raporturile cauza si efect, si in unele situatii adevarul actual, faptele din momentul de fata.
stiu ca fiecare vede realitatea prin alte lentile, dar exista un fond comun. in aceasta situatie, ori eu sunt de pe alta planeta, ori restul lumii se inseala. ma rog, am intalnit si oameni cu ale caror convingeri am consonat in proportie de pana la 90 %. da' astea-s exceptii. e chiar curios cum toti suferim de pe urma acelorasi probleme istorice din trecutul comun, de pe umra acelorasi probleme politice si economice actuale, dar nu le vedem la fel desi, in mare, avem de suferit de pe urma lor in acelasi mod.
e trist ca trebuie sa ne certam cand ar trebui sa gasim fondul acela comun, adevarul de dincolo de parerea personala, pentru ca apoi, cu acest adevar in mana, sa stim impotriva a ce luptam. si sa stim si cum. pentru ca imi pare rau, dar in tara asta oamenii si cand inceacrca sa lupte pentru ei, sa se revolte, pana la urma ajung sa slujeasca interesele opuse lor - fara ca ei sa stie. cel mai banal exemplu e revolutia.

intr-un final, probabil ca se va ajunge iar la 'v-am spus io'. numai ca, la fel ca in alte randuri, ori va veti face ca nu ati auzit, ca m-am exprimat, poate 'vag'. cel mai probabil, va fi prea grav ca sa mai pot spune 'v-am spus eu'. in fond, s-a mai intamplat chestia asta.

PS: daca nu ati recunoscut personajul de pe tron. sa stiti ca e Tepes. da, ma, Dracula, ma...

PSS: ati vazut ce ciorapi mijto are nenea ala cu barba alba?

mai gandeste-te...

from Imgur. via Andrei.

eu nu

imi pare rau. imi pare rau ca am niste pareri puternice pe care cu greu mi le poate cineva schimba. imi pare rau, dar in spatele lor stau niste principii puternice. tu poti sa le numesti absurde. este dreptul tau. imi pare rau ca nu mai pot sa dau nimanui sentimentul ca ii sunt inferioara. imi pare rau ca am citit cat am citit. imi pare rau ca stiu ce stiu. imi pare rau ca simt ceea ce simt. imi pare rau ca nu sunt your regular nobody - aaa, pardon, somebody... some...body... un alt cadavru, get it? imi pare rau. chiar imi pare rau. imi pare rau ca in jurul meu se isca valva. ( nu in jurul persoanei mele, ci in jurul meu ca urmare a ce fac sau spun). imi pare rau pentru ca se pare ca fac ceva rau. sau ceva gresit de vreme ce toata lumea ma taxeaza pentru asta. imi pare rau, dar nu ma voi schimba cu nimic prea curand! aceasta e o lupta. si imi pare rau pentru tine daca nu vrei sa iei parte la ea in primul front. dar sa stii, ca toata lumea ia parte la ea - ca vrea sau ca nu vrea. doar ca majoritatea veti fi victime colaterale. de lasi ce sunteti! pardon... de neutrii ce sunteti!

*complimente lui Goya pentru imagine.

celula societatii

familia. urasc familia. aceasta celula a societatii in care esti invatat de mic sa tii doar la ai tai, la clanul, haita din care faci parte prin uniune de sange, de care poate nu te leaga absolut nimic la nivel principial.
familia te invata egoismul. familia te invata ca nu poti avea incredere in nimeni. ca nu poti avea incredere in prieteni 'pentru ca ei vin si pleaca' , dar familia ta e mereu acolo.( listen to the pink floyd song 'mother' they put this idea very well into music there.) familia te invata sa tii la ai tai chiar cand ai tai nu te merita 'ei ti-au dat viata' - but then again it's not like you fuckin asked for it! familia ta paote habar na-re sa creasca un copil. familia ta paote ca habar n-are sa-l invete ce e lumea.
familia e primul pas in societate.si asa ajungi tu un bun cetatean, perfect inglodat intr-o societate de consum - dupa principiul: 'te nasti, te angajezi (nici nu trebuie sa-ti placa, doar sa ai salariu. nici nu trebuie sa fie mare, doar sa fie salariu, sa se cheme ca esti sclav, pardon... muncitor... om serios... plm) te insori cu unu/ una (iubirea e irelevanta, vine ea cu timpu; si daca nu vine.. .de la un timp oricum nu-ti mai pasa) siiii iti faci datoria fata de familie si societate si torni 'n jeguri de copii'.
ah, familie! ah societate! crazy and mean hope you're not lonely without me

Society, have mercy on me
Hope you're not angry if I disagree...
Society, crazy indeed
Hope you're not lonely without me...

oamenilor nu le place schimbarea. e mai ocmod sa plece din tara sau sa ramana si sa se impace cu gandul ca 'asa e la noi'. asa e si la ei, bah! dar ei o fac mai subtil. coruptia exista peste tot. iar dupa mine, vestul este mult prea pus sub papuc, cetateanul vesti, adica. este mult mai supus. noi macar avem lenea noastra proprie si personala... daaaar, sa-mi zici tu mie ca te pish pe tara mea, ca nu ai cu cine, mai draga, mai. pai tu, tu, tu! tu ne impiedici pe noi cei care vrem sa facem curat aici, cei care avem idei si putere de munca, sa facem cu adevarat ceva cu atitudinea ta de victima indolenta si insolenta! asa ca hai, marsh i n vest la plocoane sau in africa la cules banane din copac! vierme fara bun simt!

THE ALIEN FEEL

people. the ones i met and the ones i haven't met. the ones i am friends with and the ones i am fiends with... my family and other peoples families. the society as a whole gives me a strange alien feel since i was a kid. and it is not that i feel this at times when i am insecure. i feel this at times when i am more aware than i would feel comfortable to be ...
i feel like i'm never going to be a part of the guys. a real member of the group, whatever the group may be...

lovers of sumpa

Photograph by Eduardo Almeida Reyes

The skeletons of a male and a female in loving embrace were unearthed on Site 80 in the late 1970s by Karen Stothert and named the "Lovers of Sumpa" ("Amentes de Sumpa", Sumpa being the name of the local area) and dated to around 7.000 years ago. Since the discovery and exhibition in the local museum, the two lovers have provided a welcome magnet for tourists to the area.

The reason why the two skeletons' were buried in this unusual position remains unknown. The cause of death has not been established so that the rather strong possibility of a stoning (for adulterery? in what their contemporaries may have regarded as a shameful position?) remains. However, many early societies are known to have weighed down their dead with stones to prevent their return from the spirit world. For this reason, the stones on top of the skeletons need not necessarily be evidence for stoning. A detailed and thorough forensic investigation of the "Lovers of Sumpa" might be able to answer some of these open questions.

this article is not my property blablabla i put the link in the title so you can trace the source if interested :)

mai mult despre corpul supravegheat :)

LANSARE TEMATICA ATELIER

Corpul supravegheat / Body under surveillance

“Vad 27 de corpuri calde”
(replica din filmul Minority Report)

Azi mai mult ca oricand, in societatea postmoderna, globala, informatizata in care traim, noi, adica corpurile noastre, sunt sub un control permanent. Monitoare, ecografii, scanere, markere, analize ADN, camere de supraveghere, amprente digitale, haine inteligente, sateliti, nanotehnologii, etc. detecteaza, urmaresc, monitorizeaza din exterior si din interior ce se intampla cu corpul uman. Tanar si batran, sanatos sau bolnav corpul este tot mai privit, analizat, comparat pe dinafara si pe dinauntru cu voia sau fara voia noastra. Unele corpuri sunt mai supravegheate decat altele. Unele corpuri/parti din corpuri sunt mai privite decat altele. Unele corpuri sunt etalon pentru evaluat altele. Corpurile sunt tot mai minutios supravegheate inainte de a se naste si urmarite discret sau agresiv pe tot parcursul vietii. Diviziunea dintre aspectele publice si private ale activitatilor corpurilor noastre se estompeaza pe masura ce stiinta si tehnologia dicteaza modul de cunoastere.

Societatea de azi este cu adevarat o societate a supravegherii, o societate in care tehnocentrismul, frica de boala sau de terorism, dorinta de frumusete, nemurire, putere, duce controlul corporal la paroxism. Supravegherea din ce in ce mai subtila a corpurilor noastre de catre noi si de catre altii este pe de alta parte motiv de profunde dileme etice si morale.Ce fac corpurile noastre in acest context? Se supun neconditionat sau dau si semne de rezistenta fata de abuzurile la care sunt supuse? Iata punctul de plecare pentru reflectie pe care il propunem pentru cel de al doilea atelier tematic interdisciplinar din cadrul proiectului.

BE YOU

am primit o reclama la nush ce haine de vara si era o chestie gen: ' intra si definesteti stilul'. io citesc cuvintele astea in felul urmator: 'bai, tu nu ai un stil definit, vino la noi, ca noi stim ce-i ala stil, gen...' pardon? eu am un stil foarte bine definit prin faptul ca e nedefinit. reclama mi s-a parut jignitoare. na, mie.. ca io am mai citit cate ceva despre manipulare in publicitate si despre psihologia din spatele reclamelor... i just hate those guys in the back of all the pretty-shitty 'you must have this expensive piece of shit in order to really BE YOU'.

cubul.

toti vor sa te bage intr-o cutie. chiar si cei care gandesc in afara cutiei, tot intr-o cutie vor sa te puna.
fratele meu care e la psiho, si altii de pe la psiho - ei, mai ales ei, vor sa te puna intr-o cutie frumos impachetata cu o eticheta cat mai clara.
colegii mei, care sunt baieti si fete destepte, originali, oameni care gandesc pentru ei - si ei vor sa te puna intr-o cutie.
pana si mie mi-a reprosat cineva anume ca vreau sa pun oamenii in cutii pe care crie 'rocker' si altele de genu'... desi , eu demult nu mai vad lucrurile asa...

numai eu nu am dreptate. v-o las voua.

gata. m-am saturat de atitudinea unora fata de mine. ma refer la cei care traiesc cu impresia ca eu nu am lucruri mai bune de facut decat sa ii contrazic pe ei sau sa le pun bete in roate. WTF?!?!?!
stiu ca nu am cel mai frumos caracte; dar totodata, nu cred ca e un caracter urat ci doar unul mai dificil si mai impetuos, sa zic asa. mereu m-am regasit in Olguta din 'La Medeleni'. hai ca poate nu stii cine e aia...
[Danut] Din cauza complicaţiilor sentimentale, el nu mai este copil. Şi acţiunea lui acum ajunge mai şablonată, începe să intre pe făgaşuri cunoscute (este amant, cu tot ce-i impune acest ipostas), păstrând, bineînţeles, încă mult din copilăria din care iese abia acum. Olguţa însă se comportă cu aceeaşi spontanietate ilogică ca şi în Hotarul nestatornic. Viaţa ei nici în Drumuri nu are încă "subiect". Nici aici ea nu continuă nimic; creează din nou, şi parcă din nimic. Olguţa, care are zece ani era, din cauza inteligenţei şi voinţei ei, mai tare decât Dănuţ -- acum din cauza că nimic n-a angrenat-o încă în viaţă (cum pe Dănuţ l-a angrenat legătura cu Adina), a rămas tot copil. Şi simţim că Olguţa va păstra şi de aici înainte mai multă copilărie, acea copilărie care este semnul distinctiv al fiinţelor de elită, vii, inteligente, curioase de viaţă, spontane, refractare la conformism, rezistente la anchilozare morală, la mecanizarea vieţii. (Garabet Ibraileanu, sursa wikipedia)

everything you hate

da. nu. nimic. totul.
eu nu am nimic sfant. pentru mine totul e sfant. absolut totul. cersetorul cu picioarele pline de leziuni care pute si e beat si cerseste. da, si ala e sfant.

nu vreau nimic de la tine. nu ai inteles nimic niciodata. nu conteaza. defapt as vrea ceva, as vrea sa ma vezi odata cum sunt - nu cum crezi ca sunt. ma rog, poate nici eu nu te vad cum esti. am impresia ca am o parere mai buna despre tine decat ar fi cazul. eu tot sper sa ma insel.
nu vreau sa atrag atentia asupra mea. nu vreau sa arat cat sunt de destepata, talentata, rahaturi din astea inutile si futile. nu ma imbrac cum cum imbrac pentru atentia ta. nu imi fac parul in moduri ciudate pentru atentia cuiva. o fac pentru mine. pentru ca imi place. sau pentru ca nu imi place si imi place sa arat cum nu-mi place, uneori. urasc atentia pe care mi-o acorda unii because it puts me on the spot. urasc ca trebuie sa scriu pe blog despre asta dar nimeni niciodata nu ma crede.

pe bune, de cand eram mica s-a zis ca fac pe despteapta, ca ma laud cu ce stiu. nu stiu nimic, amice, nimic, nimic. NIMIC! sunt proasta. sunt mai proasta decat multi care stiu mai putine decat mine dar fac ceea ce trebuie sa faca. da, de mica m-au urat majoritatea colegilor de clasa ca raspundeam la ore cu un elan neobisnuit. da, incredibil, nu voiam sa ma dau mare, voiam doar sa comunic ce stiu, si sa mi se confirme/infirme corectitudinea afirmatiilor mele. mare greseala, aproape o crima...

da, in mod cat se poate de trist, prietenii mei cei mai buni au aceeasi impresie de multe ori. recunosc, cad uneori in mania povestirii unor chestii care pe ei nu ii intereseaza, unor chestii pe care ei nu le stiu si nu le-ar sti niciodata daca nu le-as spune eu... PENTRU CA NU II INTERESEAZA SUBIECTELE ALEA... iar eu nu realizez ca ce ma intereseaza pe mine, ce ma pasioneaza pe mine, pe majoritatea ii lasa indiferenti. moama, ce ma dau mare in momentul asta si ce aroganta sunt... nu-i asa? asa e, asa e.

vreau sa mor de aroganta ce sunt. vreau sa mor ca sa atrag atentia. ihm, fix de-aia. pentru ca, nepriceputa cum sunt nu stiu alte modalitati.
acum, serios vorbind, urasc atentia pe care mi-o acorda unii pentru ca ma face sa ma rusinez de persoana mea. ma face sa ma simt de parca as cauta nu stiu cum sa exprim ideea asta... deci s-o ia naiba de idee!

de exemplu, mi-a fost foarte rusine la workshopul de miscare de astazi unde, de altfel, m-am simtit super. am ras si am fost alaturi de niste oameni care, si ei, erau cu gurile pana la urechi de buna dispozitie. si da, la momentele individuale, cand eram on the spot mi-era rusine sa fiu eu. pentru ca eu ... as fi putut atrage mai multa atentie decat as fi vrut. genul ala de atentie tip: 'bah, asta nu vrea decat sa atraga atentia asupra ei'. lucru fals... defapt, nu neaparat fals. voiam sa fiu vazuta asa cum sunt. voiam sa exprim exact ceea ce traiam.

ni s-a spus sa zicem cuvantul care ne defineste ziua. apoi ni s-a spus sa-l 'interpretam' doar prin miscare. sa ne folosim corpul pentru a spune acel cuvant. cuvantul meu a fost confuzie. ceea ce am exprimat eu a fost o confuzie mai violenta. imi place sa cred ca am reusit sa exprim acel cuvant. am facut-o c u ochii inchisi pentru ca nu puteam suporta atentia celor din jur.
azi pe tine te urasc in aceeasi masura in care tin la tine. defapt, nu te pot ura, dar sunt pe punctul de a te sterge din memoria mea total pentru ca se pare ca binele pe care mi-l faci nu e pe masura raului.

azi urasc pe toata lumea. ma urasc si pe mine, ca doar nu-s speciala. ma urasc pentru ca sunt incapabila sa fiu fericita. ma urasc pentru ca oricat de sincera as fi cu mine si cu ceilalti, mint. nu stiu cum, dar parca nici cand sunt sincera nu sunt sincera.
da, atentie... de ce sa vreau atentie cand nu stiu ce sa fac cu ea?
nici pe tine nu stiu de ce te vreau. pentru ca nu stiu ce as putea face cu tine.
sunt aici, sunt tot ce poti uri. pentru ca nu exista chestia aia care incepe cu 'd' sau cu 'i'. nu exista decat niste schimburi, niste relatii de necesitate, de confort, de placere sau stabilitate.
pentur ca totul e inutil acum. pentur ca nimeni nu conteaza cu adevarat. pentru ca nimic nu poate dura. pentru ca totul e iluzoriu.

pentru ca iar vreau sa mor. tocmai acum cand voiam sa traiesc. tocmai acum cand credeam ca am pentru ce sa traiesc. dar totul e doar o iluzie. lupta nu mai are sens. nici victoriile nu mai sunt decat alte infrangeri.

si totusi asta nu e o capitulare. in mod ironic, contradictoriu si tipic pentru mine, asta e doar o alta declaratie de razboi. declar razboi tuturor pentru ca nimeni nu pricepe nimic din ce e evident.

nimeni nu pricepe ca sub piele suntem toti la fel. nimeni nu pricepe ca ceea ce ne face diferiti sunt conexiunile mai mult sau mai putin cretine dintre neuronii nostrii. iar sunt aroganta?! ai impresia ca iti zic ca esti prost? demonstreaza-mi ca pricepi, atunci. demonstreaza-mi ca vezi. ca vezi, nu ca interpretezi. de interpretat toata lumea interpreteeaza, asa ca hai, lasa-ma.
there will be blood. i don't really know yet whose... but there will be blood.
(aseara mergeam pe linia de tramvai. unele masini treceau la centimetrii de mine. mi-era un pic frica, dar ma inversunam sa nu-mi fie. nu-mi pasa daca mor sau traiesc. defapt, cred ca preferam prima varianta, numa sa nu doara. deci, probabil ca despre sangele meu e vorba.)


crazy? fuck your opinion. i'm just a little bit more sane than you. a little bit more aware. fuck you.

unde mergem cand mergem :)

azi la centrul national al dansului

Sa ne miscam supravegheat / Sa ne supraveghem miscarile

Atelier de miscare

Coordonator : Vava Stefanescu

In cadrul proiectului « CORPUL CA PROIECT CULTURAL CONTEMPORAN. PROVOCARI TEORETICE, REPLICI ARTISTICE» coordonat de conf.univ.dr. Petru Lucaci, ca preludiu la al doilea atelier tematic, ce va urma in scurt timp, va invitam la un workshop de miscare pe tema propusa pentru acest an - Corpul supravegheat.

multumesc fiend Iulia pentru aceasta invitatie super mega cul!

de la panca pentru absolut toata lumea!

HELP!

ajutor! stie cineva cum se vindeca dependenta de scris si citit? ma prind zorile pe laptop si nu e bine pentru ochii mei. stau pe tot felul de siteuri, ma informez, comentez pe bloguri si pe faisbuc (mai ales acum de cand cu marele meu proiect patriotic, ca sa-i zic asa), discut cu orele pe mes, vorbesc mult si la telefon, cand ma intalnesc cu colegii si prietenii vorbesc extrem de mult. cica io vrea sa comunic... dar vorba lui fiend iuli, cand vorbesc cu cineva, parca astept sa termine ca sa zic: 'da, da' sa vezi ce mi s-a-ntamplat MIE!' mea culpa, mea culpa. nu stiu ce e cu mine. posibil ca recuperez lunile alea de tacere si letargie... da' pana si pe mine ma enerveaza comportamentul asta al meu de moara stricata...

*in mod cert o iau razna...

*poate vorbesc prea mult
poate nu stiu s-ascult
dar simt atat de mult
simt atat de mult...

io si idiotul ala ;))

astazi sunt o printesa. defapt, de fiecare data cand nu sunt un cavaler, sunt o printesa.

universule, nu-i asa ca sunt un om bun? sau macar un om cat de cat bun...
nu-i asa, universule, ca tu-mi poti ierta toate greselile?
universule, nu-i asa ca totul va fi bine pana la final? pentru ca, pana la urma, suntem in asta impreuna, corect?
universule, stiu ca mi se reproseaza adesea ca am impresia ca am dreptate mereu. dar nu-ai asa ca de cele mai multe ori chiar am? tu stii ca nu zic asta din mandrie, ci dintr-un simt al dreptatii obiectiv... stii asta...
universule, nu-i asa ca am dreptate cand simt ce simt?
si, nu-i asa, universule ca meteorul ala l-ai trimis aseara special ca sa-mi indeplineasca mie dorinta asta frumoasa?
eu cred ca asa e universule. cerul pare sa spuna asta. si daca cerul nu e mesagerul tau, atunci cine e?
sper sa nu te supar, universule. sa nu te mai supar, adica. nu mai vreau sa mor, universule. acum vreau sa traiesc pentru ca stiu. stiu! cioran s-a inselat. si sper ca si camus. baiat bun camus, dar neincrezator. ma rog, trebuie sa recunoastem ca avea toate motivele... dar imi place sa cred ca si eu am toate motivele sa cred.
da, universule, pentru mine viata e o lupta. dar si tu universule esti un spatiu violent unde stele se nasc din mic si mor explodand sau implodand si ducand cu ele in moarte spatiul din jur. asa ca, nu ma judeca universule, daca vad totul ca pe un razboi, nu a fost tocmai alegerea mea... dar voi lupta. voi lupta cu totii pentur a avea totul. pentru ca, la fel ca oricare dintre noi, merit totul. dar nimic nu e cu adevarat gratis. ni nici nu e nevoie. cer daca imi trebuie, imi iau daca pot, fur daca nu am incotro. nu am nicio scuza pentru ca am toate scuzele din lume.

lasa, universule. eu stiu ca e asa cum am zis. pentru ca vreau eu sa fie asa. si pentru ca, dupa cum zicea domnu' Nietzsche in 'asa graita Zaratrustra', vointa e cea care misca lucrurile, vointa inseamna viata. iar eu voi! si tu vrei cu mine universule! nici nu ma intereseaza defapt daca vrei, vrei pentru ca te supui vointei mele. hihihi. :D


*moama, ce tare sunt la oratorie...!

viata pe blog...

motto: action without thought is a form of insanity. thought without action is a CRIME. Albert Einstein

in mintea mea e un haos frumos. sunt anarhista si ma simt bine asa. desi, pana si noi avem nevoie, uneori, de ordine si plictiseala, ca sa ne relaxam un pic inainte de o noua lupta.

cocaina. energizante expirate demuuult pe care le-am baut impreuna. si nu, inca nu ne-a crescut a 3a mana, nici macar al 3lea picior... dorinte puse la vederea unui incredibil meteor. primul rasarit de soare pe un acoperis din bucuresti. teorema ca ai mei colegi de la geologie sunt cei mai tari, demonstrata fara drept de apel. evident, sunt si exceptii pe-aici, dar hai sa nu scriem despre ele... it's bad karma. bucuria explorarii si a catararii. generozitatea de care dau unii dovada cu lipsa de discernamant, uneori, dar la naiba, pentru asta ii iubim, nu? zdranganitul la chitara in cismigiu cand esti rupt de oboseala si nesomn. lipsa unui aparat de fotografiat care ar fi 'imortalizat' momentul dar ar fi fragmentat trairea si i-ar fi furat sufletul.frumoasa noastra imoralitate. sau sa zic imortalitate? ha, chiar! gand: moralistii sunt muritori, pentur ca isi impun singuri limite absurde, iar noi, imoralii, amoralii, suntem nemuritori. respectati voi legea voastra nedreapta, prefer sa putrezesc in puscariile voastre decat sa mor 'libera' in societatile voastre de consum. nici nu m-ar mira sa se intample asa ceva... hmm, dar sper sa se intample cat mai tarziu si sa reusesc sa sap un tunel prin care sa scap ulterior... da, ma. ne plac oamenii fara pretentii stupide, fara fite si figuri, oamenii care stiu sa se simta confortabil in lipsa comfotului. oamenii care au principii solide. definitia mea pentru cuvantul principiu (aia din dex e devalorizata): acel lucru abstract care te aduce pe culmile umanitatii; acel lucru care te face sa te incapatanezi in ceea ce faci, in ceea ce spui, in ceea ce simti, in ceea ce creezi, in ceea ce muncesti; acel lucru care te ajuta sa evoluezi; acel lucru, si numai acel lucru este un principiu. poate ca sunt un mic mefistofel, dar la naiba cu voi, ingerasilor si mironositelor. sunteti plictisitori si falsi! prefer un tantar (zic asta ca ma asasineaza astia in timp ce scriu) decat un om cuminte, lisit de principii si scrupule. cumintenia e overrated.

ah, pentru mai multe dimineti ca aceasta de 5 iunie 2010!... pentru voi, oameni dragi!

*oamenilor cu adevarat dragi le poti vorbi cat de urat. in fond, e normal sa le aduci aminte din cand in cand ca sunt niste cretini nesuferiti. hihihi! mai ales ala blond - ala mare nesuferit si mare antitalent!

banc de actualitate

Doctorul american spune: - La noi, in America , medicina e asa de avansata, ca scoatem un rinichi de la unu', il transplantam la altu' si dupa 6 saptamani ala deja isi cauta de lucru! Doctorul german raspunde: - E nimica toata; la noi, in Germania , scoatem un plaman de la unu', il transplantam la altu' si dupa 4 saptamani ala deja isi cauta de lucru! Doctorul rus spune: - Nici asta nu-i mare scofala; la noi, in Rusia, scoatem 1/2 de inima de la unu', o transplantam la altu' si dupa 2 saptamani amandoi deja isi cauta de lucru! Se ridica doctorul roman si raspunde: - N-avem ce sa comparam, toti sunteti inapoiati fata de noi; la noi, in Romania , am luat cativa fara creier si fara inima, i-am pus in fruntea tarii si acum toti ne cautam de lucru....


PS: si totusi, bancul asta cine l-a scornit? mi se pare mie sau loveste in Guvern? pentru ca sunt de acord cu el daca loveste in intreaga clasa politica, dar nu se de acord cu el daca loveste doar in unii dintre ei.
Io zic asa: acest guvern poate ca nu merita laude, dar ceva ma face sa cred ca nu merita nici toate aceste insulte. mai ales dupa ce am urmarit aseara emisiunea lui Radu Moraru. Eu spun tuturor celor care vor sa asculte ca se urmareste deturnarea actualei guvernari. lucru care ar avea numai consecinte nefaste si ar destabiliza si mai mult lucrurile. ar iesi foarte urat, listen to me here. Iar mass media, in majoritatea sa, urmareste acest lucru (servind interesele murdare ale mogulilor si ale altor forte obscure) manipuland o tara intreaga in acest sens. Cazul Vranceanu Firea este un exemplu de degradare a meseriei de ziarist dincolo de orice cuvinta. Injurii in direct pe post cand, cica, se realizeaza o emisiune politica de informare a populatiei.
eu nu inteleg pe cine cred ca mai pacalesc toti ipocritii astia. spuneti direct ca emisiunile voastre sunt de DEZINFORMARE si nu va mai ascundeti atata dupa deget. nu mai zic care deget :P

de ce sa ne uitam la tv

moguli. calomii in direct la televeziune ce nu se aud nici la coltu strazii intre tigani, ca sa fiu un pic politically incorect - desi eu am un mare respect pentru aceasta etnie din anumite puncte de vedere. gabriela vranceanu firea, model de ziarist roman. rusine, rusine, rusine!
radu morar, unul dintre putinii oameni integrii din media de la noi? asa imi lasa impresia cel putin. asa imi place sa cred.
reclama la tv: 'fa o schimbare in viata ta. ia-ti nush ce piesa de mobilier pentru gradina de la nush ce firma' - wtf???

pentru cineva drag...

prietena, care este problema ta? ne stim de ceva timp... ne stim de mult timp. ceva s-a pierdut. nu stiu. si tu si eu am trecut prin lucruri urate. poate nu vrei sa recunosti. poate inca negi. asta nu te face mai tare, asta nu te face mai buna. cine esti? cine sunt? am sa raspund eu la ambele intrebari. tu adopti o atitudine de ignorare solemna. nush, pisicile din piramidele egiptene au o atitudine din asta. nu mi-au placut nicioadata pisicile alea. da,da... atitudinea de superioaritate, toate astea... de unde vine oare ele? in ochii tai verzi vad umbre. tu spui ca esti fericita. daca spui tu, probabil ca asa o fi. nu te simti jignita. e modul meu de a da un ultimatum unei prietenii. da, pentru mine viata e ca un razboi. asa vad eu lucrurile. ce sa-i faci? sunt mai ciudata eu de fel. dar, vreau ca lucrurile sa fie clare. nu vreau faze gen alianta secreta nazo-sovietica dinainte de al doiela razboi mondial. vreua sa stiu, mai suntem aliati? suntem dusmani? sau esti doar o alta elvetie? nu, nu vad lucrurile in alb si negru. dar, intr-o prietenie, uneori, e bine sa ai niste lucruri clare. m-ai ajutat mult, iti multumesc. imi place sa cred ca si eu am fost alaturi de tine in egala masura, dar aici, tu raspunzi, tu stii mai bine. probabil, ca nu vei citi, nu cred ca imi mai citesti blogul. nu cred ca vrei sa fii la curent cu ce fac. de fiecare data cand iti zic cu bucurie ce am mai facut parca vad acele umbre in ochii tai verzi. dar ce dezaprobi tu defapt? chiar trebuie sa ma explic? sa-ti zic ca ceea ce fac nu e impotriva cuiva ci pentru ca eu am niste idei in capul acesta tuns shui al meu? ah, m-am saturat sa ma explic. ai trei variante. aliati, inamici, sau neutrii. voi lua tacerea ca pe un raspuns.