anarhic, venal

cand imi spui ca nu se poate. cand imi spui ca tara asta a fost deja vanduta. cand imi spui ca nu ai pentru ce sa lupti, nici cu cine si nici de ce. cand imi spui ca nu se merita, ca tu iti vrei doar confortul personal si nu te intereseaza ce e in jur. cand imi spui 'mie chiar nu-mi pasa'. cand imi spui, chiar si in gluma, cum sunt sau nu sunt eu, 'punkista', 'anarhista'. cand crezi ca eu sunt puerila si tu de o maturitate si seriozitate ceva de speriat. cand eu spun prostii si tu esti rational/a. cand eu nu am sens, iar tu ai logica. cand eu ma exprim anarhic si suna ilogic iar tu ai o ordine in idei de zici ca le citesti de pe o foaie. cand eu sunt contradictorie iar tu ai o rigiditate liniara in tot ceea ce spui. cand nimic din ceea ce fac eu nu are sens, iar tu esti aproape cristalizat intr-o forma anume. cand actiunile tale spun totul - mai nimic; iar ceea ce fac eu nu poate fi structurat dupa vre-un sistem, de orice fel ar fi el. cand toata lumea e a mea si mi-e absolut indiferent pentru ca tu nu esti. cand iti zambesc. cand imi zambesti. zambete atat de diferite si probabil incompatibile. cand imi spui ca nu putem schimba nimic. cand imi spui ca numerele dicteaza. cand prietenii mei nu-mi citesc blogul (hahahaha). cand persoanele care conteaza cel mai mult pentru tine nu dau doi bani pe ce conteaza mai mult pentru tine. cand persoanele alea pun un pret mai mare pe regulile sociale, politete, si chestiuni materiale decat pe principii. cand nu cunosc un singur om care ar muri pentru mine, dar eu pot sa numesc mai multi pentru care as muri. cand ai muri pentru chestiile ca te fac sa traiesti. cand stii ca lumea (adica umanitatea) nu merita nici deranjul unui scuipat dar totusi tu mai speri ca 'poate-poate ...' cand urasti chestiile siropoase si asculti numa' melodii de inima albastra ... cand devii hipnotizat de parerile atat de contradictorii pe care si le fac oameniii despre tine. cand intrii intr-o stare emotional-catatonica. cand prieteni de-ai tai ajung la spitalul cu numarul 9. cand viata nu mai are sens si tu-l citesti pe hesse sau pe camus. cand oameni care fac pe spiritualii se excita la fel de (exagerat) de mult in fata unei perechi de pantofi si a unei bucati de literatura indiana ( pe care ei o considera spirituala, but, let's fuckin admit it, it's just a best indian seller from the 1930s). cand oameni care spun despre ei in comparatie cu tine ca ei ' nu sunt asa superficiali' !... cand interpretezi mai mult decat vezi. cand crezi ca ceea ce 'simti' e ceea ce simti - dar tu nu esti in stare sa realizezi ca uneori sunt doar niste reactii chimice intr-un corp biologic. cand furnicile iti misuna prin creier... cand singura solutie la indemana pentru a nu innebuni e sa scrii, sa scrii ca oricum nu ai somn. cadn fiecare zi e din ce in ce mai obositoare. cand fiecare ceas iti confirma cine esti, si ai vrea sa fii mai putin multumit de tine, dar mai impacat cu ceilalti ... cand fiecare cuvant pe care il spui, fiecare explicatie este absolut de prisos. cand nu mai stii exact ce e bine si ce rau, stii doar ca ambele te lasa rece. cand stii ca nu vrei ceea ce iti trebuie. cand stii ca vrei doar ceva care iti va complica si mai mult existenta. dar tu VREI! cand ti-e rusine ... cand esti timid/a. cand esti absolut sigur ca gresesti, dar, tu te simti atat de bine! cand stii ca sinuciderea ar fi cea mai buna optiune ... cand lupti ca un kamikaze. cand cuvantul 'onoare' inca iti mai spune ceva. cand inima ta bate pentru ceva dincolo de carne.

cand ?

cand?

unde?

pentru cine? si mai ales ...

DE CE?